Muzeul sighetean va fi evacuat!

Muzeul orfan Din cauza lipsei de intelepciune a autoritatilor Muzeul Maramuresului, una dintre cele mai valoroase institutii muzeale romanesti, este singurul din nordul tarii catalogat ca si “muzeu regional”. Patrimoniul acestuia, de zeci de mii de piese, este impartit in mai multe sectii: istorie-arheologie, stiintele naturii, arta, etnografie, Muzeul Satului si cel al Culturii Evreiesti, cateva case memoriale etc. Sediul central al muzeului se afla in Piata Libertatii din Sighet, intr-o cladire patrimoniala, construita in 1730 ca manastire piarista, plasata intre biserica romano-catolica si o straveche vila austriaca, devenita sediu UFET si, recent, liceu maghiar. Problemele au aparut imediat dupa aparitia legilor retrocedarilor, deoarece fosta manastire a apartinut bisericii catolice, care a revendicat-o in Justitie. Anii au trecut, procesele s-au taraganat, iar in 2002 printr-o HG s-a decis infiintarea Liceului maghiar “Loevey Klara”. Consiliul local a decis atunci ca cel mai bun amplasament pentru noul liceu este sediul UFET, din vecinatatea muzeului. In zadar conducerea muzeului a sugerat Primariei sa i se ofere acea cladire pentru administratia si sectiile institutiei, iar fosta manastire sa fie atribuita liceului. Consiliul Local Sighet (CL) a refuzat schimbul, motivand ca trebuie alocati bani de doua ori (si pentru amenajarea liceului, si pentru stramutarea muzeului). Apoi, CL a cumparat sediul UFET cu o gramada de bani, a bagat alti bani in renovare, si liceul a fost inaugurat in acea locatie. Insa, in 25 iulie a intrat in vigoare noul pachet de legi a proprietatii, care modifica fundamental situatia, si care ofera imediat si in natura orice cladire (indiferent daca a ajuns scoala, spital sau sediu de politie) vechilor proprietari. In aceste conditii, pana la obtinerea de catre parohia romano-catolica a sediului muzeului (fosta manastire) nu mai e decat o chestiune de timp. Acum, nu mai este nimic de facut. Parohia romano-catolica, proprietarul de drept, a si gasit o destinatie pentru noua cladire recuperata, si anume un internat, in colaborare cu liceul maghiar, pentru elevii proveniti din alte localitati. Iar muzeul va ramane pe drumuri. Depozitele, birourile administratiei, sectiile de istorie si stiintele naturii, cu expozitiile aferente, vor trebui sa se mute, dar nimeni nu stie unde, cand, si cu ce bani. Se vehiculeaza ideea ca muzeul s-ar putea muta in “Casa Mihaly” (spatiu central, dar mult prea mic pentru asemenea destinatie). Teofil IVANCIUC