Muzeul istoriei omenirii

La 20 februarie 1872, in New York a fost inaugurat unul dintre cele mai mari muzee ale lumii: Metropolitan Museum of Art. In prezent, muzeul contine peste 2 milioane de lucrari de arta care acopera toata istoria omenirii. Multe dintre colectiile tematice ale Metropolitanului sunt cele mai valoroase din lume. Istoricul muzeelor americane reprezinta opusul a ceea ce s-a petrecut in Europa. In Germania, Austria, Franta, Anglia si in alte tari europene, mai intai au aparut colectiile particulare, din care s-au dezvoltat ulterior muzeele publice. Este adevarat ca multe dintre aceste colectii au fost fie donate unor muzee, fie transformate ele insele in institutii publice. In America, muzeele publice au precedat cu multi ani aparitia marilor colectii particulare, iar ideea de muzeu pus la dispozitia intregii societatii s-a consacrat. „Atat in cazul adultilor cat si in cel al copiilor, nu este nimic reprobabil in a combina instructia cu divertismentul. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, misiunea educativa era conceputa de catre majoritatea fondatorilor sau directorilor de muzee in spiritul unei discipline severe, nu lipsita de o anumita implicatie religioasa”, afirma Kenneth Hudson, intr-o exceptionala Istorie sociala a muzeelor. Arta veche Unul dintre departamentele Metropolitanului se ocupa cu Arta Orientului Apropiat. Sute de lucrari acopera perioada cuprinsa intre neolitic (8.000 i.Hr.) si expansiunea araba (sec. VII). Obiectele de arta provin din Mesopotamia, Iran, Siria, Anatolia si alte regiuni din zona Marii Negre si a Marii Caspice. Aranjata cronologic si pe regiuni geografice, colectia cuprinde sculpturi sumeriene, fildesuri din Anatolia, bronzuri iraniene si bactriene, magnifice vase din aur si argint apartinand ahemenizilor, partilor sau sasanizilor, reliefuri asiriene cu scene de razboi sau de ritual, statui enorme din palatul lui Assurnasirpal al II-lea de la Nimrud, vase hittite de argint, bijuterii din aur, lapis lazuli si cornalina descoperite la Ur. Peste 35.000 de lucrari sunt cuprinse in colectia de Arta romana si greaca, acoperind perioada cuprinsa intre neoliticul din insulele grecesti si domnia lui Constantin cel Mare. In cadrul colectiei, un loc important il ocupa ceramica greaca (neagra cu figuri rosii si rosie cu figuri negre) si sculpturile in marmura, piatra, terracota, bronz, aur, argint, sticla, lemn sau fildes, provenite din Ionia, Grecia continentala, Cipru, Creta sau Italia. Colectia de Arta egipteana este cea mai mare din lume dupa cea existenta la Cairo si cuprinde aproximativ 36.000 de piese cu importanta artistica, istorica si culturala, de la paleolitic la perioada romana, reflectand valorile estetice, istorice, credintele religioase si viata cotidiana din Egiptul antic. Din 1906, Metropolitan a deschis santiere arheologice in Egipt. In urma unei intelegeri cu autoritatile egiptene, 50% din piesele descoperite urmau sa intre in posesia muzeului din New York, cealalta jumatate ramanand in posesia muzeului din Cairo. Arta medievala La Metropolitan se afla si una dintre cele mai mari colectii de Arta medievala din lume. Peste 6.000 de piese (sculpturi, bronzuri, sticla, tapiterii gotice, manuscrise, fildesuri si bijuterii) acopera perioada de la caderea Imperiului roman la Renastere. Originea colectiei se afla intr-o donatie facuta muzeului de fiul magnatului J.P.Morgan. Rivalizand cu colectiile similare din Viena, Madrid, Dresda sau Paris, colectia de arme si armuri cuprinde 15.000 de obiecte adunate din Europa, Japonia (peste 5000 de piese), Orientul Apropiat si Mijlociu, India, Asia Centrala, China, Asia de Sud-Est, Indonezia si America de Nord. Galeriile destinate artei islamice sunt inchise temporar, pentru cativa ani, pentru extindere, renovare si restaurare. Expozitia reflecta marea diversitate a artei islamice si ofera probabil cea mai cuprinzatoare imagine a artei islamice de pretutindeni: aproape 12.000 de obiecte din Spania si Maroc pana in Asia Centrala si India, destinate decorarii unor moschei, dar si obiecte „domestice”. Metropolitan poseda si cea mai mare colectie occidentala de arta asiatica. Peste 60.000 de obiecte (din mileniul II i.Hr. pana in secolul XX) reprezinta toate marile culturi asiatice: China, Coreea, Japonia, India, Tibet. Colectia cuprinde picturi, tiparituri, scrieri, sculpturi, diferite obiecte din metal, ceramica, obiecte din lac, arta decorativa, textile si portelanuri. Instrumente muzicale, desene si gravuri Departamentul de Instrumente muzicale detine aproximativ 5.000 de piese adunate de pe sase continente si din insulele Pacificului. Colectia ilustreaza dezvoltarea instrumentelor muzicale in toate culturile si perioadele si au fost achizitionate tinandu-se cont de importanta lor tehnica si sociala, sau de frumusetea si tonalitatea lor. Ca urmare, ele pot fi apreciate in mai multe feluri: ca obiecte de arta, ca piese etnografice sau ca marturii ale istoriei muzicii. Nu lipsesc din colectie un pian Bartolomeo Cristofori, viori Stradivarius, chitari care i-au apartinut lui Andres Segovia si un mare numar de instrumente rare asiatice si africane, realizate din materiale pretioase, instrumente din Renastere si perioada Barocului. Cel mai bogat departament al muzeului este cel de Desene si gravuri, cuprinzand 11.000 de desene si 1,5 milioane de gravuri si carti ilustrate. Printre acestea se numara lucrari realizate de Michelangelo, Altdorfer, Leonardo da Vinci, Rembrandt, Goya, van Dyck, Degas si Dürer. Peste 20.000 de lucrari din Europa si America, mai putine din Japonia si alte zone ale lumii, constituie fondul colectiei de fotografii, reprezentand o istorie a fotografiei de la aparitia acesteia pana in prezent. Biblioteca muzeului detine 300.000 de volume, cataloage rare, biografii, manuscrise, studii arheologice, tratate de arhitectura, enciclopedii si periodice de mare valoare. Mai trebuie amintite Centrul de textile Antonio Ratti, care detine 35.000 de piese textile (tapiterii, carpete, vesminte ecleziastice, broderii, matase, catifea), cele mai vechi datand de pe la 3.000 i.Hr., colectia de arta decorativa, posesoare a 12.000 de piese de mobilier, argintarie, sticla, ceramica si textile si Institutul costumelor, in care se afla 80.000 de costume si accesorii vestimentare din cinci continente. Primul muzeu din America In general, se considera ca primul muzeu din America a fost Charleston Museum din Carolina de Sud, desi anul fondarii (1773) trebuie acceptat cu anumite rezerve. Conducerea muzeului anunta ca poseda „o cuprinzatoare colectie de animale, pasari, reptile, pesti, arme de lupta, rochii si alte obiecte bizare.” Printre acestea, muzeul se lauda cu urmatoarele: „capul unui sef de trib din Noua Zeelanda, o mumie egipteana, niste oase de strut, un ornitorinc cu cioc de rata, precum si niste pantofi chinezesti de dama.” Artificii proaste Pana in 1909, operele de arta care intrau in America erau supuse unor taxe de import relativ ridicate. Lucrarile europenilor puteau fi cu usurinta considerate ca fiind unele de lux in fata „produselor” artistilor americani. Nici dupa un secol, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in acesta privinta. Nu intamplator, Georges Bernier nota urmatoarele in Arta si comertul: „ Cand treci din salile atat de pline de capodoperele secolelor XIX si XX in cele cu picturi americane de la Metropolitan Museum din New York sau Art Institute din Chicago, te cuprinde curand descurajarea. Cu exceptia onorabila a lui Whistler si Mary Cassatt (atat de inegala si ea), tot ceea ce ti se ofera acolo provine de la cele mai proaste artificii de scoala, iar numeroasele metode de a recurge la niste teme americane nu sunt nici ele mai convingatoare.” Colectia Lehman La Metropolitan Museum se afla una dintre cele mai extraordinare colectii private din SUA. Aproape 300 de lucrari au intrat in posesia muzeului in 1969, dupa moartea lui Robert Lehman. Deschisa publicului in 1975, colectia cuprinde obiecte de mobilier, bijuterii, textile, bronzuri, peste 2.000 de piese de arta decorativa (in principal sticla venetiana) si cateva sute de tablouri apartinand unor maestrii europeni ai penelului (Boticelli, Veneziano, Bellini, Hans Holbein, Rembrandt, El Greco, Goya, Renoir). Muzeul detine alte 2.200 de tablouri ale unor artisti europeni, printre care Monet, Cezanne, Vermeer, Georges de la Tour, Pieter Bruegel cel Batran, van Gogh, Velasquez, Ingres, Rubens, Braque, Picasso, Modigliani, Paul Klee, Kandinsky, Matisse si Bonnard. Recrutatori, donatori si specialisti Europa a fost intotdeauna o producatoare de cultura. America, inferioara din acest punct de vedere, s-a multumit sa achizitioneze ceea ce nu putea produce. America nu a dus niciodata lipsa de bani, iar muzeele din Tara Fagaduintei au profitat din plin de acest fapt. Iata doar un exemplu: George Blumenthal, unul dintre asociatii americani ai celebrei banci Lazard, a donat in perioada interbelica 1 milion de dolari muzeului Metropolitan, iar prin testament a lasat aceleiasi institutii toate operele de arta anterioare anului 1720 pe care le detinea. Una dintre problemele americanilor era aceea ca donatorii puteau sa-si consacre o parte din timp unor sarcini administrative si sa faca parte din consiliul muzeului, unde hotarau in ultima instanta achizitia vreunei opere de arta, dar marea majoritate nu se considera competenta pentru a duce o politica de achizitii, de conservare si de expozitii. In primii ani ai secolului XX, J.P.Morgan (in fotografie), pe atunci presedinte la Metropolitan Museum, se ocupase cu recrutarea din Europa a unor personalitati calificate. Primul a fost tanarul Valentiner, considerat a fi cel mai stralucit asistent al directorului Bode, de la Kaiser Friedrich Museum din Berlin. Crucea Bury St.Edmunds In 1959, Thomas Hoving, pe atunci conservator-asistent al departamentului medieval de la Metropolitan, ulterior director al muzeului, a auzit vorbindu-se despre o cruce engleza de fildes din secolul al XII-lea. Unul dintre colegii sai de la Boston a vazut obiectul si l-a considerat un fals, pentru ca avea „stil ambiguu, greseli in iconografie si mai ales o inscriptie neconforma cu traditia”. Piesa ii apartinea lui Ante Topic Mimara, care provenea dintr-o familie de armatori iugoslavi stabilita la Monte Carlo si care era un anticomunist convins. Crucea se afla, impreuna cu alte obiecte, intr-un seif din Zürich. La inceput, Hoving a fost si el sceptic. Inscriptia de pe cruce nu era cea canonica: I.N.R.I. (Isus Nazareus Rex Iudeorum), ci I.N.R.C. (Isus Nazareus Rex Confessorum). In 1961, Hoving a vazut crucea pentru prima data si tocmai inscriptia i-a parut un semn de autenticitate, pentru ca falsificatorii se conformeaza in general normelor acceptate. La cererea celor de la Metropolitan, profesorul Weitzmann, cea mai mare autoritate in materie de fildesuri medievale, a analizat crucea. Dupa o istorie foarte complicata, in cele din urma Metropolitan Museum a achizitionat crucea, in 1963, cu suma de 600.000 de dolari. Ulterior, in Germania, a fost gasit soclul original al crucii. La sase ani de la achizitionare, la Kunstindustremuseet din Oslo a fost descoperit un superb Hristos din fildes blond. Trimis la New York, fragmentul s-a inserat perfect in spatiul gol. De atunci, Metropolitan si institutia norvegiana expun alternativ crucea Bury St. Edmunds cate o perioada de trei ani. Scandalul colectiei de Groot In America, se obisnuieste de mai multa vreme ca muzeele sa vanda tablouri. Acest obicei e o consecinta a faptului ca aproape toate sunt institutii particulare. Cu toate acestea, vanzarea unor tablouri de catre Metropolitan Museum a starnit un scandal enorm, dar fara campania jurnalistilor de la New York Times nu s-ar fi cunoscut niciodata detaliile acestei afaceri. Directorul muzeului, Thomas Hoving, care negase initial existenta tranzactiei, a fost nevoit sa recunoasca adevarul. Vreo 50 de tablouri apartinand unor maestrii europeni din secolele XIX-XX au fost vandute discret, cu suma totala de 1.450.000 de dolari. Printre acestea se aflau un van Gogh si un Henri Rousseau. Tablourile apartinusera Adélaidei Milton de Groot, o domnisoara batrana, pe care conservatorii muzeului au lingusit-o multa vreme, pana cand, in 1950, au reusit s-o convinga sa lase, prin testament, Metropolitanului colectia de tablouri. La 17 ani dupa ce a donat tablourile, miss de Groot a murit, la varsta de 91 de ani. Nici nu i se racise inca trupul, ca indivizii de la Metropolitan au si inceput sa se gandeasca la vanzarea tablourilor, cu toate ca batrana domnisoara ceruse in testament ca doar prin donatii spre alte muzee sa se renunte la vreun tablou. Dupa cateva luni, negustorul care achizitionase tablourile a inceput sa le revanda la preturi exorbitante. Este evident ca s-ar fi obtinut un pret mult mai bun din partea muzeului daca acestea ar fi fost scoase la licitatie. Urmarea scandalului declansat de presa a fost ca, in 1973, conducatorii de la Metropolitan au publicat o Carte alba. Prin aceasta isi luau angajamentul de a nu se mai desparti de opere importante decat recurgand la licitatii publice anuntate cu mult timp inainte. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro