Muzeul de Etnografie din Baia Mare in 2009

* Anul 2009 a fost pentru muzeul nostru unul dintre cele mai incarcate de evenimente. Intregul personal al muzeului a fost angrenat in activitati legate de dezvoltarea institutiei, dar si de prezenta acesteia in viata culturala nu numai a municipiului sau judetului nostru, dar si in tara si strainatate. As incepe prezentarea acestor activitati cu cele legate de restaurarea si conservarea monumentelor din Muzeul Satului care se dovedeste pe an ce trece unul dintre cele mai cautate puncte muzeale atat de catre baimareni cat si de cei care trec pe aici, romani sau straini. Tocmai acestea sunt si motivele pentru care atentia spre Muzeul Satului are o pondere mai mare. Si in acest an Ministerul Culturii a avut in derulare Programul cunoscut sub numele de Patrimoniu in Pericol, program in cadrul caruia muzeul nostru a depus in fiecare an mai multe proiecte. In anul 2009, proiectele realizate de restauratorul muzeului dl. Pop Virgil au atras atentia specialistilor din minister si astfel am putut ridica cateva constructii cu valoare patrimoniala deosebita: casa Carpinis, monument datat la 1757, casa Hovrila datata la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Pe langa acestea am obtinut fonduri si pentru reparatii la biserica monument de arhitectura populara din Chechis datata la 1630. Aceste reparatii se impuneau imperios pentru ca biserica este propusa a fi repictata. In vederea repictarii s-a efectuat un studiu privind pictura bisericilor de la inceputul secolului al XVII-lea si in functie de fondurile pe care Ministerul Culturii le va putea folosi in anul care vine va incepe si pictarea acesteia. Credem ca prin repictarea ei biserica se va transforma in cel mai atractiv punct nu numai din muzeul nostru ci chiar din municipiu. Cele doua case pomenite mai sus au fost nu numai ridicate, ci si finisate astfel incat in primavara viitoare ele vor intra in circuitul de vizitare al muzeului. Atentia noastra s-a indreptat si spre casele care au fost ridicate in anii trecuti si care nu puteau fi vizitate pentru ca nu erau finisate. In anul 2009 acestea au fost finisate cu eforturi mari de catre echipa de restaurare a muzeului nostru. Informam publicul baimarean ca in anul care vine vor putea vizita muzeul pe intreg teritoriul pe care il detine, numarul caselor ce vor intra in circuitul de vizitare practic dublandu-se. Este vorba de gospodariile Borsa, Desesti si Sacel din Tara Maramuresului, gospodaria Tamasesti din Tara Codrului, gospodaria Cicarlau din zona de Campie si cele doua case amintite mai sus Hovrila si Carpinis din Tara Chioarului. Este important sa amintesc aici ca in casa din Cicarlau o casa cu un spatiu deosebit de generos, am hotarat sa organizam o expozitie cu caracter permanent in care sa descifran tainele firului de canepa de la samanta pana la panza tesuta in razboi. Aceasta expozitie cu siguranta va fi deosebit de instructiva mai ales pentru tineri care nu-si mai pot nici macar imagina cata munca se depunea pana ce o camasa se putea imbraca. In acest moment Muzeul Satului din Baia Mare are 21 de gospodarii cu un numar de 38 constructii. La acestea trebuiesc adaugate instalatiile tehnice si cand vorbim despre acestea ne referim la 3 mori, 3 prese de ulei, 5 prese de struguri, 2 horincii, valtori si pive pentru textile. Din pacate instalatiile tehnice nu pot fi toate vizitate. Spre bucuria noastra, tot cu proiecte realizate in programul Patrimoniu in Pericol am reusit sa ridicam o constructie care sa adaposteasca toate teascurile de struguri, dar si alte obiecte folosite in gospodaria unui viticultor, astfel incat acestea sa poata fi vazute si in acelasi timp vizitatorul sa poata observa diferitele tipuri de teascuri pe care le detinem. Pentru restul instalatiilor avem deja pregatite proiectele astfel incat in primele zile ale anului viitor sa le putem depune cu sanse reale de a obtine sumele necesare punerii in valoare si a acestor obiective. Prin proiectele mentionate de noi pana acum, muzeul nostru a obtinut de la Ministerul Culturii suma de 297 miliarde lei. Aceasta suma alaturi de bugetul de 15. 650 miliarde lei ne-a permis sa desfasuram o activitate considerata fructuoasa, ceea ce nu inseamna ca am avut doar realizari. Cu eforturi proprii am reusit sa punem in functie una din cele doua horincii, astfel incat aceasta este functionala si, foarte curand, in a doua jumatate a lunii decembrie, dorim sa facem demonstratii pentru public. Tot cu eforturi din partea personalului muzeului, la intrarea in Muzeul Satului, vizitatorii pot admira un helesteu cu peste si foarte multi aleg ca dupa ce viziteaza muzeul sa se odihneasca putin pe malul lui admirand pestii care il populeaza. Atat pentru helesteu cat si pentru horincie a trebuit sa facem si lucrari de captari a apelor, lucrari ce permit si scaderea umiditatii solului din jurul constructiilor. Toate gospodariile noastre presupun si numeroase lucrari de restaurari ale unor obiecte de mici dimensiuni care mobileaza interioarele. Dupa cum se stie laboratorul de restaurare a muzeului a fost dezafectat complet in anul 2000 si de atunci astfel de lucrari nu au mai putut fi facute in muzeul nostru. Azi putem afirma ca laboratorul este din nou in stare de functionare si mai ales beneficiaza de conditii optime de lucru fiind utilat si el cu o centrala. Inca lipsesc dotari legate de utilaje dar care speram sa le putem rezolva in anul care vine. Pe langa laboratorul de restaurare a fost marit si spatiul de lucru pentru conservatori acestia avand in sfarsit un spatiu propriu in care sa realizeze fisele de conservare, sa pastreze toata documentatia necesara desfasurarii muncii specifice acestui sector. In acest an am reusit sa reinventariem intregul patrimoniu al muzeului nostru. Cu aceasta ocazie au putut fi mai bine observate lipsurile de care sufera depozitele noastre, mai ales daca ne referim la mobilier. Toate lipsurile au fost inventariate si s-au facut propunerile pentru rezolvarea acestora. In acest moment s-a inceput reabilitarea mobilierului din depozitele pentru piese ceramice. Ceea ce credem ca nu vom putea realiza cu forte proprii este mobilierul depozitelor pentru obiectele de cult, mobilier care daca s-ar face la nivelul cerintelor europene presupune fonduri substantiale la care in acest moment doar putem visa. Poate parea ca intreaga activitate a muzeului a fost doar buna spre foarte buna, dar trebuie sa subliniez si nerealizarile noastre. Cea mai mare este aceea ca nu am reusit sa realizam partea a doua a expozitiei de baza care la ora actuala ar fi trebuit inaugurata. Este vorba despre expozitia „Lutul, Apa, Focul”, care isi doreste sa prezinte toate centrele ceramice din nordul Romaniei in evolutia lor istorica. In prezent am reusit doar sa reabilitan spatiul destinat acestei expozitii. Ceea ce nu am reusit a fost realizarea mobilierului, pentru ca tematica este gata si dispunem de intregul material ce ar urma sa fie expus. In acest an, prin expozitiile realizate la sediul nostru dar si in deplasare am incercat sa aducem in fata publicului baimarean si din alte parti realitati etnografice romanesti dar si straine. In acest sens aduc in amintirea baimarenilor Expozitia „Masti populare din Muntii Dolomiti”. Gandindu-ne ca ar fi interesant sa facem cunoscute publicului nostru si alte zone etnografice din Romania si chiar o punere in oglinda cu realitatile de la noi am demarat realizarea unor expozitii la schimb cu alte muzee din tara. Astfel am adus la Baia Mare arta populara din Gorj si pe cea din Arad si Banat, iar muzeul nostru a realizat expozitii la aceste muzee. Janeta CIOCAN