Muzeul de Artă din Baia Mare, un fel de moșie a managerului

 Situație tensionată la Muzeul Județean de Artă ,,Centru Artistic Baia Mare”. Managerul Robert Ștrebeli a reușit performanța ca într-un an și ceva de directorat să își ridice în cap o parte însemnată a personalului prin comportament neadecvat pentru o astfel de funcție. Pe de altă parte, imaginea muzeului a început să sufere având în vedere că la Baia Mare sunt aduși, prezentați mulți negustori de artă, în general maghiari, fie din Ungaria, fie din partea locului. Mai mult, prin târg se vorbește tot mai apăsat că acest comportament este un atentat la Școala de pictură băimăreană. Au fost depuse două memorii, la Consiliul Județean, de către angajați, sau foști angajați în care se arată problemele muzeului și ale managerului.

Există și o parte nevăzută a acestei situații, obscură, interesantă, o parte ce ține de mafia din artă, o parte cu mafioți care vând și cumpără tablouri, fie false, fie de o calitate mai slabă și sunt prezentate ca fiind opere valoroase, scumpe. Dacă am vorbi de privați, lucrurile ar putea fi înțelese, până la un punct, dar vorbim de o instituție a statului care beneficiază de buget și care ar trebui să se raporteze la cerințele legale impuse de legiuitor.

În urmă cu mai mulți ani în Baia Mare exista un singur muzeu, unul județean care avea mai multe secții printre care și secția de artă. Și lucrurile erau tragice. Bugetul era împărțit preferențial de director și o ,,bandă” de angajați. Se ajunsese la situații absurde. O radieră trebuia împărțită între trei secții. În fine, atunci am început o campanie de presă prin care solicitam autorităților să ,,spargă” acel muzeu mamut și să fie oferit maramureșenilor muzee cu identitate, cu personalitate, cu profesioniști. Am reușit și de atunci avem muzeele pe care le știți toți cei care citiți minunatul nostru săptămânal.

Muzeul de Artă este un caz special deoarece vorbim de Școala de Pictură de la Baia Mare, iar în acest context era nevoie de o certificare, de o prezentare detaliată și profesionistă a ceea ce a fost și ceea ce este, în Baia Mare, Maramureș.

Noi, am avut norocul cu un manager bun al noului muzeu în persoana lui Tiberiu Alexa. Cel care la vernisaje, expoziții vorbea mult și la subiect. Critic de artă desăvârșit, profesionist aplecat spre fenomenul Școlii de Picură de la Baia Mare, Alexa s-a înconjurat de specialiști, buni profesioniști, artiști plastici de renume. Dorel Topan, Ioan Angel Negrean, dar și Oana Enășel și alții din compartimentul administrativ. Practic, a fost clădită o echipă puternică ce a lucrat pentru binele muzeului și a comunității băimărene. Încet, încet Școala de pictură de la Baia Mare a fost din nou pe simeze, din  nou în discuțiile intelectualilor și a publicului. Au avut loc multe manifestări, expoziții, iar Muzeul a devenit Centrul Artistic Baia Mare.

Dar lucrurile bune au și un sfârșit, nu? Tiberiu Alexa a ajuns la pensionare. Evident, se punea problema unui înlocuitor. Iar Alexa, ,,mânat de cele trei ceasuri rele” l-a lămurit pe Robert Ștrebeli să vină la concursul pentru postul de manager.

Trebuie spus că Alexa a avut o bibliotecă impresionantă de lucrări, studii, iar proiectul lui de management a fost bine primit.

Între timp, Ștrebeli nu a pierdut timpul și s-a înscris la concurs. Aici sunt voci care contestă corectitudinea, dar a luat concursul și a ajuns manager.Alexa a mai cerut o scurtă perioadă de timp la muzeu pentru a pune toate lucrurile la punct. Nu a primit această derogare și noul manager i-a dat un ,,șut în fund”, metaforic vorbind. Tiberiu Alexa, după un mandat important la muzeu a fost nevoit să plece acasă fără ca cineva să îi spună un cuvânt bun. Poate și de aceea a avut problemele medicale ce l-au chinuit în perioada de după plecarea de la muzeu.

Iar Ștrebeli a intrat în pâine cu ,,pumnul și cuțitul” din dotare. Tot metaforic vorbind.

Cert este că lucrurile s-au schimbat la muzeu. Chiar dramatic. Felul în care s-a comportat cu colegii, cu specialiștii muzeului a dus la plecările ,,în masă”. Negrean s-a pensionat, Dorel Topan a plecat și este profesor la Liceul de Artă. Oana Enășel a plecat pe concediu fără plată, de la administrativ au plecat oameni deoarece nu au mai suportat aerele, și comportamentul noului manager. De luni de zile se vorbește prin municipiu despre situația de la Muzeul de Artă și încercăm să prezentăm o parte din problematica de acolo. Primul memoriu depus la Consiliul Județean este semnat de Dorel Topan, Oana Enășel, Adriana Rednic, ing. Călin Ițoaie.

Iată ce reclamă aceștia.

DISTINSE DOMNULE PREȘEDINTE 

Vă transmit prezenta informare pentru a semnala și pe această cale oficială situația managementului defectuos al Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Problemele subliniate de mai mulți colegi prin diferite canale de comunicare membrilor Consiliului Județean Maramureș încă din luna martie a acestui an își manifestă tot mai pregnant efectele negative asupra activității și imaginii instituției.

1. Blocarea proiectelor instituției:

Lipsa unui plan expozițional clar și comunicarea defectuoasă cu colegii afectează calitatea expozițiilor și a evenimentelor. Expoziții importante, realizate în parteneriat cu organizații naționale și internaționale sunt ignorate până în ultimul moment, când sarcinile sunt transferate unui subordonat. Totuși, dl manager își atribuie toată munca subordonaților.

·       Concret, materialele pentru expoziția națională a Rețelei Muzeelor (RNMR) care reunește exponate din 25 de muzee din țară, cu parteneriat semnat în luna februarie, au fost trimise mult după termenele limită. Aspectul poate fi confirmat de membrii RNMR.

·       Expoziția ,,Vecinii mei, evreii", organizată de Asociația Maramureș Heritage în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Cultural Francez, începută în luna mai, a fost tărăgănată până când dl Cotosa a pregătit aproape totul singur. Aspectul poate fi confirmat de dl Cotos și de dl dr. Dorel Topan.

·       Proiectul ,,Muzeul de buzunar", proiect de educație muzeală pentru copii cu vârsta de 10+ ani, realizat in parteneriat cu Asociația Da'DeCe (București), cofinanțat de AFCN a fost tărăgănat până în momentul intrării la tipar a materialelor. Mai mult, cofinanțarea cerută de la muzeu in valoare de 5000 lei, (cerută prin referat la finalul anului 2021, încadrată la Tipărituri) nu a fost aprobată de manager. Mai mult, documentarea a fost atribuită dnei Emese Bonta, care nu s-a ocupat deloc. Aspectul poate fi confirmat de dna Iulia Iordan, educator muzeal, Asociația Da'DeCe.

·       Aprobă și promovează exclusiv activitățile care îl scot în față. Singura preocupare este să fie văzut la și de către Consiliul Județean, unde este prezent zilnic, de obicei fără motiv întemeiat (vizite de curtoazie).

2. Plecarea angajaților

Datorită atmosferei create, a persecutării și chiar a bullying-ului, angajații pleacă. Pentru a ascunde motive reale, inventează explicații pe care apoi le folosește în dialog cu toată lumea, în special cu ordonatorul de credite.

3. Persecutarea angajaților

Face discriminări grave între angajați. Angajații vechi, care și-au desfășurat cu succes activitatea până la venirea dlui Strebeli sunt blocați, în timp ce sunt promovați acoliții domniei sale.

·       La nivel național, Academia Română s-a autosesizat, cunoscând istoricul dlui Strebeli.

·       Rețeaua Națională a Muzeelor este la curent cu situația actuală, iar instituții precum Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România a încetat colaborarea cu muzeul (e primul an când la Anuala Artelor și Ziua Artistului Plastic Băimărean muzeul nu e partener în organizarea evenimentelor de maximă importanță pentru comunitatea artistică și continuitatea Fenomenului Centrul Artistic Baia Mare). 

Al doilea memoriu este depus de doamna Eniko Botiș. Singurul specialist care a rămas în muzeu.

În primele zile de la angajare am constatat cum 3 angajați extrem de bine pregătiți profesional și cu vechime au părăsit instituția din cauza presiunilor la care au fost supuși în mod constant de către dl manager: dra drd Oana Enășel (Referent de specialite Marketing, concediu neplătit timp de 12 luni), dr. Dorel Topan (Muzeograf S.1A, demisie), ing.conservator Călin Ițoaie (Consevator, S1.A, pensionare anticipată).

În primul rând, reclam atitudinea de hărțuire constantă la care sunt supusă zilnic de către managerul instituției și comportamentul de tip bullying al acetuia față de mine. Mai nou,

Începând cu luna ianuarie 2023, în fiecare ședință de lucru sunt acuzată de lucruri nefondate privind calitatea prestației mele profesionale care este catalogată de către managerul instituției ca fiind „nesatisfăcătoare și sub așteptări” în ciuda faptului că, la sfârșitul fiecărei luni am raportat punctual îndeplinirea sarcinilor de lucru regăsite în fișa postului meu și mi-am dus la îndeplinire fiecare sarcină care mi-a fost distribuită. Mai mult decât atât, dl. manager nu mi-a putut oferi nici o explicație concretă privind nemulțumirile dumnealui, doar pure generalități din care nu am înțeles nimic. Cu toate acestea dl manager s-a exprimat că nu lucrez suficient pentru salariu și că nu este mulțumit de prestația mea profesională deși mereu s-a folosit de ea. Vă mărturisesc, că mi-a fost extrem de greu să gestionez emoțional jignirile și sentimentul de umilință, frustrare la care am fost supusă în fața tuturor colegilor la fiecare ședință;

Realizarea în integralitate a trei expoziții importante dintre care ultimele două la Oradea, Sinagoga AachavasRein (februarie 2023), respectiv Muzeul Național Brukenthal  (iulie 2023) Sibiu și însușite la finalizarea lor în totalitate de către manager, în timp ce calitatea mea de curator desemnat a fost eludată sub diferite pretexte ridicole. În conformitate cu uzanțele curatoriale, numele curatorului este specificat pe afiș și participă la vernisaj în calitate de prezentator al conceptului expozițional, lucru care nu s-a dorit de către dl manager. În schimb, la vernisajul expoziției de la Muzeul Național Brukenthal Sibiu, eu nefiind invitată de către dl manager, a participat dna educator muzeal, Emeșe Bonta în calitate de prezentator al expoziției, în condițiile în care contribuțiile dânsei în implementarea proietului au fost doar tangențiale.

Am fost împiedicată să public un studiu de cercetare (Hollósy Simon, Cetatea Hust) dintr-un motiv absolut absurd, dl.manager solicintându-mi o cerere oficială din partea publicației în vederea oportunității apariției articolului;

Toate e-mail-urile care mi-au fost adresate din partea managerului, respectiv a șefei de departament, dna Emeșe Bonta și care conțin acuzații injuste și jignitoare la adresa mea sunt distribuite tuturor angajaților din instituție în scopul denigrării. Din aceste e-mail-uri, trimise în timpul concediului meu medical, reiese că nu mi-am îndeplinit sarcinile privind organizarea expoziției de la Sibiu, în condițiile în care aceastea au fost prezentate în cadrul ședinței de lucru din data de 19.04.2023.

În urma susținerii a două prelegeri publice (vernisajul expoziției de la Cluj Napoca, Muzeul Museon și Baia Mare, 30 de ani de activitate a Consiliului Județean Maramureș) privind istoria Școlii băimărene de pictură, managerul instituției și șefa departamentului, Dna Emeșe Bonta au făcut aprecieri negative în fața colegilor,  privind conținutul prelegerii mele, catalogându-le ca fiind nedocumentate. Au fost situații în care m-am simțit total inconfortabil, în condițiile în care sunt singura din instituție care am studii superioare în domeniul Istoriei Artei realizate la Universitatea ELTE din Budapesta (bursă de studii obținută din partea Ministerului Educației și Învățământului din România, 1995), un doctorat științific în Istoria Artei (Universitatea de Vest, Timișoara, 2011), carte de specialitate publicată în domeniu și care azi face parte din bibliografia obligatorie a studenților care urmează cursurile învățământului de artă, peste 30 de publicații, membru UAP, secția Istoria și critica de artă, albume de artă și numeroase vernisări de expoziții în țară și în străinătate;

În cele câteva luni de la angajarea mea am constatat și o serie de alte nereguli privind activitatea de manager a dlui Robert Strebeli: Planul managerial a devenit cunoscut angajaților muzeului și opiniei publice foarte târziu, la institențele pe care le-am intreprins; inexistența unui plan concret anual al expozițiilor temporare, ele se organizează ad-hoc și fără consultarea personalului, pe repede înainte, după cum se exprimă dl manager. Din acest motiv, ne confruntăm mereu cu o lipsă totală de organizare, lucrăm haotic și sub presiune, elaborăm la termene foarte scurte proiecte expoziționale care în majoritatea cazurilor nu se materializează (Expoziții precum: Paris, Budapesta, Iași, Tel Aviv etc.),

          Din păcate, mă regăsesc în aceeași situație cu care s-au confruntat colegii care au plecat din instituție, mă văd nevoită ca pentru protecția sănătății mele să caut un alt loc de muncă unde competențele, cunoștințele și experiența profesională acumulată în timp va fi apreciată.

Aceste memorii sunt prezentate într-o variantă scurtă. Din păcate, o parte din cei de la CJ consideră că este o ceartă între două grupări. Total greșit, este o ceartă între bine și rău. Rugăm președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan să se aplece asupra acestui subiect. Să vorbească cu cei care au trimis memoriile.

Noi am încercat să vorbim cu directorul muzeului, dar a fost plecat. Mai prezentăm câteva aspecte din zona obscură.

Președintele CJ ar trebui să  ceară o verificare a achizițiilor muzelui în mandatul nefericit a lui Ștrebeli.

De exemplu: Prima lucrare achiziționată în perioada mandatului de manager interimar este un tablou de Reti

-         Asupra acestei lucrări există suspiciuni de fals, în special în ceea ce privește disproporția brațelor și a mâinilor (se vede mai bine în cazul mâinii stângi, este mult prea lungă) sau a petelor care reflectă lumina (sunt mult prea brutale). Reti era un foarte bun desenator și greu de crezut că făcea astfel de greșeli în calitate de pictor și profesor cu experiență

-         Lucrarea a fost refuzată de mai multe galerii din Ungaria și Cluj. Achiziție directă de la SC EX LIBRIS SRL (Galeria Várvédő Zsolt)

-         Preț de achiziție: 15.500 lei

Un alt exemplu este tabloul lui Mikola Andras cumpărat de la aceiași galerie băimăreană Galeria Várvédő Zsolt. Cu prețul de 15.000 lei.

Cu câteva zile înaintea aceste cumpărături, galeria ciudată din Baia Mare a cumpărat tabloul din Ungaria cu 700 de euro.

Un fel de troc ca la piață. Iau de aici mai ieftin și vând acolo mai scump. Mult mai scump. Lucrările nu apar în expoziția muzeului.

Trebuie verificat de ce nu a cumpărat muzeul direct de la Budapesta. Posibil să mai fie și alte situații de acest gen. Totuși, vorbim de bani de la bugetul de stat.

Trebuie verificat și studiile managerului. El susține că este doctorand, că a făcut master în Salamanca. Din sursele noastre nu este așa. Apoi, apare pe site-ul Artmark cu fiind expert al casei de licitație. Acolo figurează ca istoric de artă, ceea ce nu este așa, ne spun sursele noastre. Am vorbit cu cei de la casa de licitație și ne-au spus că nu este angajatul lor. Și totuși ce face acolo. Cumpără lucrări prin Artmark pe care el le expertizează?

Vom reveni cu alt material în care vorbim de mafia din comerțul cu artă, din Baia Mare. Galerii suspecte, promovarea unor proprietari de galerii privați ce vând, în general lucrări ale unor maghiari. Totuși nu mai sunt și pictori români?