Muzeu Ştrifundă la Borşa

În oraşul Borşa au prins contur o serie de idei cât se poate de ambiţioase. Interesant este că toată povestea despre proiectele inedite ale Borşei au curs cât se poate de firesc pornind de la o ştire despre a treia ediţie a Festivalului Titiana Mihali.

Festivalul Internaţional de Muzică Tradiţională „Titiana Mihali” – „Inimioară cu dor mult”, din Borşa a fost pregătit în acest an pentru vineri, 20 iulie. Ediţia a III-a a acestui eveniment a fost organizat de Sericiul Cultură şi Primăria din Borşa şi de către familia Mihali.

„Ca de fiecare dată, participanţii tineri la Festival sunt jurizaţi şi au obligaţia ca una dintre piese să fie din repertoriul Titienei Mihali, sunt încurajaţi, se dau o serie de premii iar eu de partea aceasta mă ocup. Anul acesta este o ediţie mai modestă, datorită evenimentelor din ultima perioadă, dar şi pentru că anul acesta Vasile Timiş n-a mai reuşit să sprijine cu fonduri de la Ministerul Culturii. Aşa că ediţia de anul acesta se organizază cu fonduri locale. Invitaţi de marcă vor fi Ansamblul Transilvania şi Grupul Iza”, ne-a declarat scriitorul Nicoară Mihali.

Anul trecut, Festivalul a ţinut trei zile, dar anul acesta se va condensa tot programul într-o singură zi. „Merită remarcat faptul că Valentina, Titiana, Amalia şi Mateo Mihali – nepoţii Titienei Mihali sunt în stare (exceptând fraţii Mihali) să ţină un spectacol de 3 – 4 ore, numai cu repertoriul pe care-l au ei”, spune Nicoară Mihali. Evenimentul se ţine în preajma noului sediu al Primăriei, unde se amenajează o scenă.

De asemenea, scriitorul Nicoară Mihali, fiu al oraşului Borşa, a ţinut să sublinieze o serie de proiecte pe care le-a aflat în urma discuţiilor purtate recent cu noile autorităţi locale din oraş.

„Merită de amintit faptul că deşi e la început de mandat, noua conducere a oraşului a cumpărat casa în care a trăit în ultimii ani din viaţă celebrul primar Gavrilă Mihali Ştrifundă. Şi alături de această casă vor fi de fapt mai multe clădiri în care se vor strânge obiecte populare, obiecte din industria casnică, obiecte de etnografie, costume populare, obiecte legate de păcurărit şi de viaţa păstorilor din Munţii Borşei, cât şi elemente ce au rămas din minerit. Vor fi şi obiecte păstrate de mineri, de la lampa cu carbit la cea electrică, şi chiar nişte maşini vechi de extracţie care au fost salvate de la rampa de fier vechi. De fapt, va fi un complex muzeal, un Muzeu al Munţilor. Iar în centru va fi Muzeul Ştrifundă, care a avut o contribuţie majoră pentru ca Maramureşul să nu se alipească Ucrainei.

Un lucru deosebit pentru Borşa este că s-au făcut deja demersurile pentru pornirea unei staţii de betoane pe teritoriul oraşului. Noua conducere a oraşului a dat dreptul să se construiască această staţie de betoane, care de fapt pentru a fi omologată trebuie să facă 15 milioane de tone de asfalt, până să poată intra concurenţial cu alte firme de profil. Aceasta va fi o staţie de betoane permanentă şi pentru că Primăria şi consilierii noi au acceptat ca această staţie să fie acolo, cele 15 milioane de tone vor fi date borşenilor pentru a se asfalta drumurile şi străduţele din oraş”.

Am mai aflat şi că „în viziunea noii conduceri a oraşului, centrul oraşului va fi eliberat şi traficul rutier fluidizat. Tocmai pentru că vara sunt foarte multe maşini în Borşa, se va face un drum care va merge pe lângă apă şi va ieşi la marginea oraşului. Vor fi mai exact încă două artere pe lângă cea principală, pentru sistematizarea traficului rutier.Într-o altă ordine de idei, în Borşa sunt 3 hectare de pământ care aparţin Primăriei, între Liceu şi Poliţie, către Baia Borşa, şi acolo se va ridica o nouă Casă de Cultură. Deja a început lucrul la însemnarea locului şi se lucrează la partea de proiect pentru a se ridica prima Casă de Cultură modernă din oraş. Casa de Cultură se va numi Nicoară Timiş, iar sala de spectacole se va numi Titiana Mihali”, a adăugat Nicoară Mihali.

Voievodul luptei pentru integritatea Maramureşului

În 1945, «Congresul Poporului din Maramureş» a încercat să alipească judeţul nostru la Ucraina Subcarpatică. Dacă un primar înţelept n-ar fi strigat: «Mama este una şi aceasta este România», astăzi probabil am fi vorbit ucraineană şi am trece în România pe bază de viză. Gavrilă Mihali Ştrifundă a schimbat istoria Maramureşului, demonstrând că maramureşenii sunt oameni curajoşi, de onoare şi, mai ales, patrioţi.

Ameninţaţi de o nouă stăpânre străină, maramureşenii au pregătit în 5 martie o adunare la Sighet. Fiecare comunitate şi-a trimis învăţătorii şi preoţi. Iar în centrul manifestării se afla primarul Borşei, Gavrilă Mihali Ştrifundă, care cerea demiterea lui Odoviciuc, anularea cerererii abuzive de alipire a Maramureşului şi U.R.S.S. şi numirea unui prefect român.

După înfruntarea cu trupele lui Odoviciuc la Vadu Izei, Gavrilă Mihali-Ştrifundă, s-a dus la Cluj, unde a reuşit să ajungă la Petru Groza şi să-i înmâneze un memoriu ». În 7 aprilie 1954, Odoviciuc a fost destituit şi s-a refugiat în Ucraina. Dar a început totodată urmărirea şi arestarea celor care au participat la mişcarea pentru integritatea ţării. Unii s-au refugiat în munţi, alţii s-au ascuns în podul unor case. Pentru a-l sili să se predea şi pe conducătorul mişcării, Gavrilă Mihali Strifundă, securitate i-a arestat băiatul, student la Cluj. În puşcărie, fiul lui Strifundă s-a îmbolnăvit de TBC, şi în 1948 a decedat.

În aceaşi perioadă, printr-un şiretlic, a reuşit să fie prins şi Gavrilă Mihali Strifundă de Manole Bodnăraş, şi dus la Malmaison, pe Calea Plevnei. Nu se ştie cum, la scurt timp, Mihali scapă de închisoare şi ia calea munţilor. Însă, şantajat cu preţul vieţii fiicei sale, Lucreţia, se predă de bună voie autorităţilor în toamna anului 1948. A fost condamnat la 1 an şi 6 luni de muncă silnică în lagarele de la Canal. Este rearestat, fiind condamnat la 8 ani de închisoare.