Mosia lui Iuga Voda

Poienile de sub Munte este o comuna a „extremelor”. Desi, atat ca populatie (peste 10.000 de locuitori), cat si ca suprafata (aproape 30.000 de hectare) sau investitii, comuna ar putea accede la statutul de oras, pe teritoriul localitatii se afla deocamdata si catune rupte de lume, la care nu a ajuns nici macar energia electrica. Pe vremuri, era o mosie de frunte din cnezatul bogdanestilor si proprietate a fratelui lui Bogdan Voda, Iuga Voda. Astazi, Poienile de sub Munte este o localitate multietnica, in care traiesc maghiari, ucraineni, armeni si romani. Poienile de sub Munte este si una dintre cele mai mari comune din tara, cu o suprafata de aproape 30.000 de hectare, avand in administrare si cateva catune „rupte de civilatie” si izolate, care nu beneficiaza nici macar de alimentare cu energie electrica. Ca in mai toate localitatile din Maramuresul Istoric, localnicii traiesc din exploatarea lemnului. Agricultura este neproductiva, iar alte ramuri economice, in afara de comert, nu prea exista. Asa ca oamenii sunt nevoiti sa traiasca din taierea padurii, desi, exploatarea excesiva a contribuit si la alunecarile de teren si inundatiile din zona. Comuna Poienile de sub Munte a fost una dintre localitatile cel mai grav afectate de puhoaie. Zeci de case au fost distruse, drumuri, investitii publice si alte bunuri au fost luate de ape. Numai paguba produsa la baza drumului forestier realizat prin programul Sapard se ridica la peste 3 milioane de Euro! Stefan Oncea conduce comuna din 2004 si spune ca pana acum nu a mai prins un val de inundatii la fel de devastator. In mandatul trecut, a inceput sa gandeasca si sa puna in practica o serie de proiecte importante. A inceput cu lucrari mici, dar extrem de importante, precum amplasarea grupurilor sociale in centrul comunei. Dar se poate lauda, de exemplu, si cu constructia a opt poduri. Insa, pe langa aceste lucrari executate deja, a pregatit o serie de proiecte care trebuiau implementate in acest mandat. Numai ca, inundatiile au dat peste cap dezvoltarea localitatii. Din pricina sicanelor politice, Oncea n-a primit niciun leu la rectificarea dinaintea alegerilor locale, din cauza ca e membru PD-L. Asa ca inundatiile l-au prins cu bugetul pe zero. Adica, fara bani nici macar pentru motorina. Mai mult, calamitatile au afectat un proiect Sapard, care viza constructia unui drum forestier, dar si proiectul de alimentare cu apa a comunei, finantat printr-un program guvernamental. Proiectul Sapard trebuia finalizat la sfarsitul acestei luni, astfel ca, in octombrie, primarul dorea sa depuna spre finantare prin FEADR un proiect care viza asfaltarea drumului. Numai ca, acum, trebuie sa gaseasca 3 milioane de euro pentru refacerea bazei drumului, lucrari care nu fac parte din categoria celor asigurate si sa obtina o amanare de 12 luni pentru executia proiectului. Astfel incat, asfaltarea ar putea fi facuta cel mai devreme peste 3 ani! Si pentru celalalt proiect afectat de inundatii, alimentarea cu apa, trebuia depus un proiect complementar de extindere a retelei. Tot din cauza calamitatilor, cele doua microbuze scolare, dintre care unul donat de Cronica Carcotasilor nu pot fi folosite la capacitate maxima. Unul este tinut „in garaj”, iar celalalt reuseste sa duca copiii doar pana la un punct, acestia fiind nevoiti sa faca 5 kilometri pe jos pana la mijlocul de transport. Oncea spune insa ca nu toate proiectele au fost blocate din cauza inundatiilor. Reabilitarea a trei scoli si a caminului cultural continua, ba, mai mult, va incepe constructia unei sali de sport, un proiect pentru care primarul face de trei ani lobby si diligente. Oncea nu a renuntat nici la strategia de dezvoltare, astfel ca va depune un alt proiect pe fonduri structurale pentru alimentarea cu apa si reabilitarea spitalului. Anul viitor, primarul spera sa fie reabilitate si doua corpuri de cladire ale Scolii de Arte si Meserii. Insa unul dintre proiectele indraznete ale lui Oncea vizeaza constructia unui nou sediu de primarie, investitie evaluata la 1,5 milioane de Euro. Primarul spune ca: „Aceasta cladire va fi cu adevarat una reprezentativa pentru comuna. Va fi amplasata in spatele acestei cladiri si va avea doua etaje. Aici, pe locul acestui sediu, se va amenaja un parculet, o zona verde cu bancute. Noul sediu va cuprinde si sediul politiei, precum si toate serviciile primariei. Am prevazut inclusiv locuinte pentru politisti, camere de oaspeti, adapost antiaerian. Tot ce trebuie”. Problema zonei inundabile din Poienile de sub Munte ar putea fi rezolvata prin realizarea unei lucrari hidrotehnice fara precedent in Maramures. Oncea spune ca: „S-a facut un proiect care prevede constructia unui zid de beton pe coloane Benotto. Dupa realizarea acestei lucrari cred ca va fi cea mai sigura zona a comunei. Valoarea se ridica la cateva sute de miliarde de lei vechi, si nu cred ca va incepe in acest an. Banii alocati pana acum de Guvern pentru lucrari hidrotehnice abia ajung pentru decolmatari si lucrari de corectie a cursului apei”. Un alt proiect prioritar ar fi inchiderea si ecologizarea vechilor galerii de uraniu, care pun in pericol sanatatea oamenilor si afecteaza mediul. Desi exista de vreo doi ani un proiect de ecologizare a zonei, lucrarile au ramas la stadiul de promisiuni. Eterna scuza o reprezinta lipsa banilor, vreo 14 miliarde de lei vechi, care trebuie alocati de Guvern. Cea mai mare problema a comunei este insa sectorul economic. Primarul spune ca „trebuie gasita o solutie economica pentru locuitorii acestei zone pentru ca n-au resurse de supravietuire, n-au din ce trai. Agricultura nu merge, ramuri economice, in afara de exploatarile forestiere, nu avem. Acesta este si motivul pentru care presiunea asupra padurii este atat de mare”. O alternativa economica viabila ar putea fi turismul. Pentru dezvoltarea acestui sector, primarul a initiat cateva proiecte, cum ar fi deschiderea unui punct de trecere a frontierei cu Ucraina, care ar putea „revigora” turismul montan. Tunurile problema In urma cu ceva vreme, administratia publica locala a inceput reabilitarea parcului din centrul localitatii Poienile de sub Munte, numai ca, din motive politice, proiectul a stagnat. Primarul Stefan Oncea spera sa aduca doua tunuri de la Compania Nationala de Investitii, care sa incadreze monumentul eroilor. Doar ca, pentru achizitionarea lor, primaria trebuie sa „se bata” cu firmele care cumpara tunuri pentru fier vechi, de exemplu, nebeneficiind de nicio facilitate fata de agentii economici: „Dar o sa le aduc si in aceste conditii, pentru ca, in curand, o sa dispara. Si, in spatele acelui monument, am vrut sa facem o fantana arteziana si un spatiu de joaca pentru copii”. Cnezatul de vale al bogdanestilor * Comuna Poienile de sub Munte este atestata documentar in anul 1353, facand parte din teritoriul cnezatului de vale al bogdanestilor. * De-a lungul vremii, comuna Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri: Rwzkopolania, in 1411; Polyana in 1457; Poyana in 1604; Poienile de sub Munte, toate in romaneste intre anii 1920-1940; Hovasmezei intre anii 1940-1944 (in timpul ocupatiei hortiste); Poliana Pid Horo in 1945; Poienile de sub Munte din anul 1945 pana in zilele noastre. * Populatia totala a comunei Poienile de sub Munte este de 10.037 de locuitori, din care cea mai mare parte sunt de etnie ucraineana, restul sunt romani, maghiari, evrei, armeni, rusi si nemti. * Armata germana a realizat in anul 1917, la un kilometru de comuna, un cimitir militar, in care au fost inhumati 90 de militari germani. * Traseu turistic marcat pe raza comunei: Cabana Cosnea - Piatra Socolau - Stanisoara – Creasta Mihailescu - Lacul Vinderel. Marcaj: banda rosie. Durata: 4 - 5 ore. * Lacul glaciar Vinderel este situat pe saua ce face legatura dintre Varful Farcau si Varful Mihailescu, la o altitudine de 1615 m. Are o lungime 155 m, cu o latime maxima de 85 m, in suprafata de 0,90 ha. Adancimea maxima este de 5,5 m. * Localitatea Poienile de sub Munte este infratita cu localitatea Zelene din Ucraina, care in traducere inseamna „Verde”. Stramutarea din calea puhoaielor Daca pentru refacerea caselor afectate de inundatii s-a dat unda verde, si prin implicarea presedintelui Consiliului Judetean, Mircea Man, stramutarea catorva case ramane pana acum fara solutii. Oamenii care trebuie mutati din calea apelor ar trebui sa-si achizitioneze teren pentru noile locuinte, numai ca arul de teren in zona „salta” de 100 de milioane de lei vechi. In aceasta situatie, primarul Stefan Oncea e convins ca acele case, ale celor care trebuiesc stramutati, nu vor putea fi ridicate pana la iarna, banii vor ramane necheltuiti, iar materialele vor ramane nefolosite, ceea ce, in loc sa ajute, complica situatia oamenilor. Mai ales ca acestia se multumeau cu bani si materiale pentru refacerea structurii de rezistenta a caselor. Ultima frontiera Primarul Stefan Oncea spera ca in cativa ani, la Poienile de sub Munte sa se deschida un punct de trecere a frontierei cu Ucraina, prin localitate Zelene. Numai ca, din cauza altitudinii de 1500-1600 de metri la care se va afla punctul de trecere a frontierei, proiectul a fost privit cu scepticism de autoritati: „Am semnat un protocol de infratire cu localitatea Zelene din Ucraina si urma ca fiecare sa facem demersuri pe partea noastra pentru promovarea proiectului. Am fost convocati in urma cu cateva saptamani la Politia de Frontiera din Sighet pentru acest proiect, insa cei de la Bucuresti au venit cu idei preconcepute, ca se va putea trece doar doua luni pe an. La o altitudine de 1.500 de metri nu sunt doar doua luni fara zapada; 8 luni se poate circula. Oricum, proiectul merge inainte. Am fost la Biroul Regional de Cooperare Transfrontaliera Suceava si am semnat contractul pentru un grant de 103.000 de Euro, pentru intocmirea studiului de fezabilitate. Si, daca ni s-a dat unda verde, sper ca in curand vom obtine si banii pentru finantarea proiectului. Efectele benefice s-ar resimti mai ales la nivelul sectorului turistic”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro