Mosi, moscore, mascati ….

Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Li se spune “mosi”, “moscore” sau, simplu, “mascati”. Unii “sorcovesc”, altii nu spun nimic. Unii umbla din casa in casa in noaptea dintre ani, altii inainte de Lasatul Secului. Dar toti pastreaza traditii vechi, pe cale de disparitie. Daca va “sorcoveste” o fetita cu ciorap pe fata si haine inflorate sau zariti la geam femei cu “dinti de cartofi” ori ciorap “colorat” cu ruj pe fata, sunteti cu siguranta in Maramures. Si, cu siguranta, e noaptea de Anul Nou sau “ultima distractie” inainte de intrarea in Post. Desi “mascatii” sunt specifici mai mult satelor bucovinene, si Maramuresul are mascatii lui. De exemplu, in zona Somes, in orasul Ulmeni, se mai pastreaza obiceiul “sorcovei cu masca”. Copiii, in special fetele, se costumeaza de Revelion in personaje pitoresti si colinda satul “inarmati” cu sorcove. Indiferent de costum insa, ciorapul de pe fata e obligatoriu, pentru a-si pastra anonimatul. Traditia mastilor are aici o semnificatie aparte² oamenii cred ca, respectand traditiile din strabuni, vor avea parte de un an imbelsugat. Mai mult, mascatii au menirea de a duce vestea noului an, asa cum colindatorii vestesc Nasterea Domnului, dar si de a speria, prin costumatie, necazurile si raul din anul care incepe. In Cavnic, traditia mascatilor e ceva mai diferita. “Moscorele”, ca asa se numesc personajele mascate de aici, au la dispozitie o saptamana intreaga pentru a-si etala costumele. Parada lor e considerata “ultima distractie” inainte de intrarea in Post. Ileana Marc povesteste ca acest obicei este extrem de vechi si este practicat de cavnicarii de toate varstele² “tin minte ca, inca din clasa a VIII-a, ma imbracam de moscora. Asta ce inseamna? Inseamna ca te imbraci astfel incat sa nu te recunoasca nimeni. Eu ma imbracam mai des de tiganca. Imi puneam un ciorap pe fata, imi faceam bujori cu ruj, imi luam o fusta inflorata, cizme de cauciuc si o oala si o lingura de lemn in mana. In schimb, o vecina cu care umblam isi punea un cearceaf in cap si dinti de cartofi. Odata, m-am imbracat de padurar. Cu clop, guba si fluier. Nu exista restrictii de varsta. Se imbraca si copiii, si tinerii si oamenii maturi. Oricine doreste”. “Hai, ca o vinit dracu!” Asa erau intampinate moscorele. Desi pare-se ca semnificatia acestui obicei era tocmai alungarea spiritelor rele. Numai ca, de foarte multe ori, reuseau sa sperie intai oamenii si abia apoi spiritele rele. Ileana Marc isi aminteste ca intr-una din serile in care se imbracase de moscora a mers la geamul unor batrani din Cavnic. “Batranii dormeau si, cum ne strambam noi la geam, s-au trezit speriati si ne-au fugarit. Si la intrarea pe poarta, ne-am impiedicat si am cazut toate din grup. Altadata ne-am dus la geamul unui cavnicar. Omul statea la masa, in fata unei sticle de tuica. S-a speriat cand ne-a vazut la geam si-o rasturnat tuica. Dar au fost si cazuri in care ne-am dat de gol. Intr-un an, am umblat de moscora cu o vecina care si-a pus dinti de cartofi. Am intrat intr-o casa si tot ne instrambam. Si ei i-au cazut dintii. Ne-au recunoscut imediat”. Daca prichindeii mascati primesc bani, de obicei moscorele din Cavnic erau rasplatite altfel² “unii ne dadeau bani, dar mai rar. Cel mai des ne invitau la masa si ne omeneau”.