Morisca intereselor Solel Boneh

340 de milioane de dolari pentru un sistem care s-a dovedit falimentar! Guvernul Romaniei continua „operatiunea cismeaua", desi programul s-a dovedit nefunctional. Pana acum, celebrul program de alimentare cu apa in mediul rural a inghitit, numai in Maramures, 7,9 milioane de dolari. In total, banii dusi pe apa sambetei vor bate spre 11 milioane de dolari! Un credit guvernamental in valoare de 340 de milioane de dolari s-a dus pe apa sambetei, pardon a Iordanului, cu girul a trei Guverne! Iar pana in 2009, se estimeaza ca suma girata de Guvern va ajunge la 510 milioane de dolari. Teoretic, strategia de indatorare a Romaniei ar aduce beneficii pentru 1,7 milioane de locuitori din mediul rural si 894 de localitati. Practic, puhoiul de bani duhneste a interese, nereguli si… rugina. Istoria celebrului program de alimentare cu apa in mediul rural a inceput in 1997 si a fost prezentat in repetate randuri de GAZETA de Maramures. Atunci, Guvernul Romaniei garanta un credit extern in valoare de 220 de milioane de dolari pentru aductiunea de apa in mediul rural, printr-un sistem „european”: cismele stradale. Prin licitatie, s-a stabilit ca „tortul” sa fie impartit in sistem „join venture” intre doua firme din Tara Sfanta: „Solel Boneh” si „Tahal”. De atunci, suma alocata prin program aproape s-a dublat, cu girul Guvernului Nastase, dar si al ex-Guvernului Portocaliu, insa nu s-a mai organizat nicio licitatie. Totusi, in cazul celor mai multe proiecte, munca s-a dovedit 100% romaneasca. Si la propriu, si la figurat. Cele doua firme au angajat „palmasi” din Romania. Mai mult, au aparut lucrari prost facute, supraevaluate si costuri suplimentare de 41,3 milioane de dolari cauzate de redimensionarea retelelor, realizarea unor statii de tratare sau „evolutia nefavorabila a cursului de schimb al dolarului”. Iar institutiile publice, cum ar fi scolile sau dispensarele, de exemplu, n-au putut beneficia de alimentare cu apa, pentru ca programul nu prevedea racordari individuale. In prezent, din cele 7,9 miliarde de dolari care s-au „scurs” prin acest program, numai in judetul nostru, au ramas niste cismele ruginite, multe nefunctionale. Ciudat e insa faptul ca, in ciuda acestor evidente, programul continua. Initial, in Maramures erau opt primarii „norocoase” care urmau sa beneficieze de acest program: Bistra, Barsana, Dumbravita, Giulesti, Sacalaseni, Stramtura, Sisesti si Basesti. Apoi, lista beneficiarilor s-a subtiat, ramanand doar 5 localitati, „intamplator”, toate conduse la acea data de primari PSD: Ulmeni, Sacalaseni, Boiu Mare, Asuaju de Sus si Dumbravita. Acum, pare-se ca au fost „resuscitate” doua dintre proiectele uitate. Comunele Barsana si Stramtura vor beneficia de alimentare cu apa in acelasi sistem, prin doua proiecte care se cifreaza la 3 milioane de dolari. Care-i logica? Niciuna. Dumitru Dumuta, secretarul Consiliului Judetean Maramures, recunoaste ca: „Nu mai este nicio logica pentru a se face alimentare cu apa prin cismele. Stiu care a fost logica atunci: nu era permis sa ai alimentare cu apa in gospodarii daca nu aveai canalizare si, atunci, primeau doar apa la cismea. Asta era atunci, dar acum exista acces la programe pentru canalizare si, mai nou, celor care merg pe Agentia de Mediu nici nu li se permite sa abordeze separat alimentarea cu apa si canalizarea, mai nou se cere ca cele doua sa mearga deodata. Sigur ca, daca acele calcule tehnice sunt facute corect, nu va fi o problema sa alimenteze gospodariile, dar daca se dimensioneaza reteaua la tip cismea, atunci s-ar putea sa aiba probleme, fie pe surse, fie pe pompa de transport”. Totusi, Grazziela Bolma, directorul executiv al Directiei Tehnice din cadrul CJ Maramures, spune ca programul va merge in continuare pe ideea alimentarii cu apa prin cismele stradale, ca „asta e programul, se merge tot pe varianta asta. Atata vreme cat comuna nu are un sistem de canalizare, nu are dreptul prin lege sa faca bransamente individuale". Bolma crede ca problemele programului nu sunt cauzate de cismele: „Au renuntat si n-au renuntat la cismele… Daca omul isi ia apa de la cismea si-si pune in fantana, e normal ca sunt costuri mari. Sau daca cineva din lene lasa sa curga in prostie apa, normal ca ai consumuri mari. Dar asta este legislatia. In momentul in care nu ai canalizare, nu poti sa faci alimentare cu apa la instalatii interioare, pentru ca nu ai unde o deversa. Pot sa mearga in paralel, cu proiecte de alimentare cu apa si canalizare, dar pana acum n-a avut nimeni. Ulmeni si-a facut ulterior canalizarea, Sacalaseni la fel, Dumbravita acum isi face, Coas acum isi face. Daca la data cand ai inceput programul nu ai avut si un proiect de canalizare, nimeni nu ti-a aprobat sa faci altfel programul decat cu cismele stradale”. Apa… pe cartela Consumul excesiv de apa dauneaza grav bugetelor locale. Aceasta „axioma“ a fost demonstrata la numai un an de la „inaugurarea marelui fas”, pardon, program. Maramuresenii au demonstrat ca au dupa ce bea apa si, chiar daca n-au, sunt prevazatori si fac „provizii”. Oamenii s-au apucat sa spele masini cu apa de cismele si chiar sa-si puna apa in fantani. Rezultatul: primariile au avut de platit chiar si facturi de 150 de milioane de lei vechi. Asa ca, cei mai multi au sistat furnizarea de apa prin cismele. Solutia era bransamentul individual, dar acest lucru e posibil doar daca reteaua e bine dimensionata si daca exista canalizare. In tara, s-a apelat si la solutia ceausista cu apa pe baza de… cartela. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro