Istorie strivită de bocancul indolenţei

Lipsa de fonduri şi indolenţa formează un coktail mortal, care ne lasă fără identitate şi istorie. 27 de monumente emblematice ale judeţului se află pe lista neagră, fiind în pericol de degradare sau chiar de prăbuşire.

Biserici, case monument, clădiri emblematice pentru istoria mineritului maramureşean, castele. În total, 27 de monumente incluse în patrimoniul cultural naţional riscă să devină ruine.

În acest an, vor ajunge în judeţ circa 500.000 de Euro pentru reabilitarea monumentelor. O sumă care nu ajunge nici pe măseaua unui „rechin” gata să ne înghită istoria şi cultura.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a întocmit o listă neagră cu monumentele aflate în stare necorespunzătoare, majoritatea nefolosite, pentru care se impun măsuri: adrese, amenzi, avertismente şi, mai ales, lucrări de reabilitare. Imobilele incluse pe lista direcţiei se împart în două categorii: cu proprietari privaţi sau aparţinând statului, prin primării. Potrivit legii, şi unii şi alţii pot fi pedepsiţi drastic pentru nerespectarea legii. În practică, lucrurile nu prea stau aşa.

Dar mai bine detailăm. Restaurant Casino, situat pe strada Crişan, un monument istoric cu proprietar privat, care zace nefolosită şi are nevoie de lucrări de restaurare. Imobilele lui Perez, cetăţeanul francez de origine istraeliană a cărui poveste a fost prezentată pe larg de GAZETA de Maramureş.

Claustrul mănăstirii minorităţilor, un monument de categoria A, azi internat şcolar, aflat în proces de revendicare, care zace, de asemenea, în aşteptare. Casa Iancu de Hunedoara, un alt imobil cu istorie zbuciumată, împărţit de mai mulţi proprietari, a cărui poveste a fost prezentată pe larg de GAZETA.

Un alt imobil abandonat, fostul palat episcopal, azi, Întreprindere de tricotaje aflată în insolvenţă.

Într-o stare gravă se află şi o serie de castele cândva emblematice pentru judeţ, cum sunt Castelul Apaffi şi Castelul Teleki Geza dn Pribileşti, dar şi o serie de biserici monument, unele în pericol de a deveni ruine, cum este cazul Bisericii de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Buteasa.

Nici peste Deal situaţia nu este mai roz. Pe lista obiectivelor care necesită intervenţii se află şi întreg Centrul Istoric al municipiului Sighetu Marmaţiei, un ansamblu de clădiri de o valoare inestimabilă.

- Casa Gheorghe Pop de Băseşti

- Casa Mihaly de Apşa, Sighet

- Casa de lemn – fostă şcoală confesională – Bârsana – pericol de pierdere a clădirii

- Pavilioanele vechi ale Spitalului Sighet

- Casa Iancu de Hunedoara – în pericol de autodemolare

- Casa de lemn a poetului Ion Şuariu – acoperiş în stare avansată de degradare.

Cei mai mulţi bani pentru restaurare îi va primi în acest an Biserica Nistoreştilor din Săliştea de Sus, peste 100.000 de euro. De asemenea, biserica monument UNESCO din Surdeşti - 70.000 de euro şi restaurarea bisericii de lemn ucraineană din Poienile de sub Munte. Dintre castele, pe lista „norocoasă” se află Castelul Teleki din Coltău.

De asemenea, o serie de lăcaşe de cult primesc bani pentru restaurarea picturii, documentaţii, proiectări, împrejmuiri: Rozavlea (110.150 lei), Botiza (164.500 lei), Poienile Izei (214.457 lei) şi Moisei (50.000 lei). De asemenea, câte 50.000 lei - pentru proiectare –vor primi Biserica Luterană din Baia Mare, biserica de lemn din Breb, casele Gheorghe Pop de Băseşti, Mihaly de Apşa, Iancu de Hunedoara, Bay şi Castelul Apaffi.Un proiect important de reabilitare a fost demarat la Colonia Pictorilor din Baia Mare, unde există şi o contribuţie locală şi o sumă alocată de Ministerul Culturii.

Biserica din Buteasa, salvată!

Unul dintre monumentele aflate în cea mai cruntă stare de degradare este Biserica de lemn din Buteasa, care stă gata să se dărâme. Anul trecut, Consiliul Judeţean Maramureş a alocat bani pentru documentaţie şi s-a ocupat de intabulare. Vicepreşedintele CJ Emil Marinescu a făcut lobby pentru salvarea monumentului şi spune că Ministerul Culturii va aloca bani pentru reabilitarea imobilului.