Mondo Cane / Tot ce am învățat până acum se poate rezuma astfel: mai sunt multe de învățat!

- Am învățat că viața este ca marea: nu îi pasă că nu știi să înoți.
- Am învățat că nu trebuie pus totul la inimă. Inima nu e magazie.
- Am învățat că, dacă vrei să faci ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză.
- Am învățat că trebuie să învăț din greșelile altora. N-am timp să le fac eu pe toate.
- Am învățat că, atunci când orgoliul strălucește prea tare, orice înțelepciune întunecă. Și unde lipsește înțelepciunea domină prostia.
- Am învățat că părinții buni dau copiilor și rădăcini și aripi. Rădăcini, ca să nu uite unde au casa, și aripi, ca să nu uite unde e Cerul.
- Am învățat cum arată fericirea. Privește în ochii unui cerșetor după ce i-ai oferit o bucată de pâine.
- Am învățat că viața e de... sticlă. Se sparge atât de ușor... Dar mai știu și că lui Dumnezeu îi place să lipească cioburi.
- Am învățat că oamenii din jur pot fi egoiști, irascibili, invi­dioși și răi. Dar, oricum ar fi, eu trebuie să trăiesc frumos mai departe!
- Am învățat că iluziile sunt gratis, dar dezamăgirile le plătim cu un preț mult prea scump.
- Am învățat că, deși ar putea să mă ferească, Dumnezeu îngăduie să fiu rănit. Am învățat că rănile sunt găuri prin care intră lumina. Oamenii „ciuruiți” de Hristos sunt plini de Cer.
- Am învățat că, oricâtă durere aș simți, nu trebuie să devin o durere pentru ceilalți.
- Am învățat că acolo unde sunt prăpăstii între oameni, nu e eficient să ridici garduri, ci să construiești poduri.
- Am învățat că o lumânare poate aprinde mii de lumânări. Un singur om poate schimba o generație. Mă strădui să îm­prăștii lumina.
- Am învățat că, dacă lași toate căruțele să ți-o ia înainte, nu vei mai putea înainta de praful strâns pe drum.
- Am învățat că, orice vârf aș cuceri, nu trebuie să mă opresc, urmează altul și mai înalt.
- Am învățat că Dumnezeu nu alege oamenii desăvârșiți, ci îi desăvârșește pe cei aleși.
Și tot ce am învățat eu până acum se poate rezuma astfel: mai am multe de învățat!”