Mondo Cane. Motivația de dedesubt a REVOLUȚIEI din 1989

 1990-2010 – Hărțile de Resurse Minerale ale României făcute pe vremea lui Ceaușescu, ajung în mâinile străinilor

Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.

Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult, astăzi metalele rare sunt evaluate la aproximativ 6.000 (!!!!!) de miliarde de euro. (pentru un calcul amănunțit, atașez în Anexa estimările făcute de ing. Apostol Doru, a cărui estimare care nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari). Vezi

La aceste cifre amețitoare trebuie adăugate și celelalte Rezerve  minerale ale României : aurul, argintul, cuprul, cărbunele, petrolul, gazele etc... Acestea sunt evaluate și ele la un total de alte câteva mii de miliarde de euro. Pentru cei cărora li se pare greu de crezut că valoarea resurselor minerale ale României ajunge la aceste cifre fabuloase îi rugăm să consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.

Avem 2800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 405 USD pe tonă, cât era pe 16.08.2022, ar însemna un ,,potenţial naţional” de 1.134 trilioane USD (1134 milioane USD).

Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 450 USD pe tonă, ar da 405 miliarde USD. Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, care, la preţul de 7937 USD pe tonă, ar reprezenta 7143.3 miliarde USD (7.1433 trilioane USD).

Asta fără să mai adăugam rezervele încă uriașe de petrol și gaze sau rezervele nou descoperite de petrol și gaze din platforma continentală a Mării Negre despre care unii spun că le depașesc de câteva ori pe cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am ştiut până acum?

Despre cei plătiți de către profitorii locali și internaționali să dezinformeze și să spună că cifrele nu sunt reale, în ciuda calculelor și estimărilor făcute de experții din domeniu, nu are rost să vorbim aici căci asta e jobul lor să dezinformeze, și să câștige bani murdari din asta. Cert este că profitorii locali și internaționali au intrat în trepidație. Speriați că milioane de români au aflat care e valoarea reală a bogățiilor din subsolul României, ei s-au și grăbit să comande articole defăimătoare în legătură cu aceste dezvăluiri în cotidianele centrale din România.. Obscuri de peste Ocean s-au și apucat să scrie la comandă că totul este o minciună. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca să apară în cotidianele cu cel mai mare tiraj din România. In realitate jefuitorii care-i comandă vor să ne facă să credem că ne fac un bine luându-ne pe nimic resursele minerale ,,pentru că ele sunt și așa secătuite". E plină presa centrală și locală de astfel de articole plătite și comandate, prin care se-ncearcă discreditarea și după moarte a lui Nicolae Ceaușescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceaușesu ci spaima lor e că nu cumva, văzând și ințelegând exemplu lui Ceaușescu, românii să se trezească, să afle în ce hal au fost jefuiți și să-i gonească odată pentru totdeauna pe acești jefuitori internaționali și locali.

1975 - 1989 Ceaușescu utiliza aurul și metalele rare în industriile românești de înaltă tehnologie

În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul.