Mondo Cane

Lenin, vorbind despre țărani, spunea: Trebuie bătuți ca șobolanii până la a fi uciși. Cuvinte care nu au rămas înscrise doar în cartea „Doi pași înainte, un pas înapoi” (Lenin a fost profesor de dans?) ci s-a transpus în viața reală. Exemplul cel mai
evident a fost soarta țăranilor din Ucraina. Oare această concepție mai dăinuie? Dacă da, de ce?
Țăranii sunt elementele nedorite ale societății comuniste. Este motivul pentru care pătura țărănimii a fost distrusă sistematic în ultima sută de ani. Nu plăcea fiindcă țăranul era independent, gospodăria țărănească era foarte diversificată, țăranul se pricepea la toate, nu cumpărau prea multe de la prăvălii. Nu externalizau profitul! Își produceau cele necesare: hrana, băutura, vinul, țuica, mierea, cașul; casa și-o construiau singuri. Femeile știau să țese, să toarcă, să coase haine, se tratau cu plante medicinale. Nu le plăcea să umble la medic!
Gândacii de Colorado erau culeși de pe cartofi cu mâna, nu folo­seau insecticide. Mergeau la ma­ga­zinul din sat doar după zahăr și petrol. Totul de ce era nevoie se găsea acasă. Nu erau infractori, trăiau o viață tihnită, furtul era considerat o rușine, nu aveau nevoie de juriști sau avocați. O dare de mână era suficientă pentru a încheia o înțelegere. Erau motivele pentru care erau in­dependenți față de sistem. Nu aveau timp pentru prostii. Nu le plăcea să pălăvrăgească, nu le plăcea minciuna. Trăiau în familii solidare, cu mulți copii care se îngrijeau unii de alții la bine și la rău. În locul lor au apărut generațiile cu „cheia de gât”, care întrebați fiind care este casa pă­rintească arată un geam dintr-un bloc, persoane cu pregătire superioară care nu sunt capabile să cultive o roșie. Au cămara goală, nu au de multe ori ce mânca, fiind obligați să meargă la serviciu, să-l slugărească pe altul. Și ceea ce este important, cum­pără multe, peste necesități.
Cumpără de toate, cumpără de plictiseală. Cumpără tot mai mult și mai mult... Și fiindcă nu se pricep la nimic, sunt obligați să cumpere totul ce le este necesar pentru supraviețuire. Acesta este motivul pentru care cuvântul „țăran” este folosit peiorativ și în zilele noastre, din dorința de a umili acest mod de viață, care nu slujește intereselor „lor”. Pentru ca să realizeze societatea mo­dernă de consum, în primul rând trebuia distrusă pătura ţărănească independentă de sisteme, care deținea cunoștințe și înțelepciuni proprii numai lor. Copiii au fost extrași din gospodăria familială, ne mai având posibilitatea preluării cunoștințelor părinților. În școală le erau inoculate noțiuni alternative, făcându-i dependenți de sisteme.

Globalizarea, pe care ne-au pro­mis-o fericită, s-a dovedit a fi o amăgire. În încercări, națiunile și familiile fac corp comun. Dar grupurile de interese se luptă între ele. Criza actuală demonstrează că o societate nu poate fi fondată pe legături economice.

Conștien­tizăm, din nou, că suntem o națiune, cu frontierele sale, pe care le putem închide sau des­chide pentru apărarea, protecția și securitatea populațiilor noastre.
Dar poate trebuie să ne temem mai degrabă ca totul să nu reînceapă ca înainte, căci, atâta timp cât omul nu vine, din toată inima, la origini, la Creator, înaintarea sa spre prăpastie este inevitabilă. În tot cazul, obser­văm cât de mult a izolat consumerismul globalizat indivizii, cât de mult i-a redus la starea de consumatori predați junglei pieței și finanțelor.

Presiunea mediatică a constrâns societatea să fie ascunsă cea mai valoroasă latură a omului. Învață să fie admirați „câștigătorii”, „lupii”, pe cei care reușesc să-i strivească, în trecere, pe ceilalți.