Mondo Cane

Bertrand Arthur William Russell (18 mai 1872 - 2 februarie1970) s-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim-ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John Stuart Mill. În 1890, își începe studiile la Trinity College, Cambridge, unde este influențat de Alfred North Whitehead.
Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton. A fost un important promotor al înființării Ligii Na­țiu­nilor și ONU.
În volumul „Impactul științei în societate, 1953“, afirma:
„Cred că subiectul cel mai important (politic) este psihologia maselor… Vom arăta că familia îm­piedică dezvoltarea individului… Deși acestea vor fi studiate în sistemul de educație, ele vor fi aservite obiectivelor clasei guvernante… Populația nu va cunoaște felul în care i se inoculează convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generații de oameni în acest fel va putea să controleze întreaga populație în mod eficient și sigur, fără a fi nevoie de armate sau poliție…
Propaganda educațională, cu ajutorul guvernului, va putea să obțină rezultate într-o singură generație“.
„Trei pasiuni simple, dar extrem de puternice, mi-au guvernat viața: nevoia de iubire, foamea de cunoaștere și mila nețărmurită pentru suferințele omenirii“.
„Filosofia merită să fie studiată nu de dragul unor răspunsuri precise la întrebările ei, ci mai degrabă întrebărilor înseși; deoa­re­ce aceste întrebări lărgesc concepția noastră a ceea ce este posibil, ele ne îmbogățesc imaginația intelectuală și diminuează siguranța dogmatică ce împiedică mintea să speculeze“.
„Ca să fie deplin fericit, e necesar ca omul nu numai să se bucure de ceea ce are, dar și să spere în ceea ce-și dorește“.
„Faptul că întreaga matematică aparține logicii simbolice este una dintre cele mai mari descoperiri din epoca noastră. Odată acest lucru stabilit, cercetarea principiilor matematicii nu se mai bazează decât pe însăși analiza logicii simbolice“.
„William James predica «voința de a crede». În ceea ce mă pri­vește, aș pleda pentru «voința de a pune la îndoială...» Nu de voința de a crede este nevoie, ci de dorința de a afla, care este exact contrariul ei“.
„Matematica, văzută în mod corect, arată nu numai adevărul, ci și frumusețea supremă, o frumu­sețe rece și austeră, ca a unei sculpturi”.
„Adepții capitalismului sunt foar­te pricepuți atunci când e vorba de a invoca principiile sacrosancte ale libertății, care sunt înglobate într-o singură sentință: cei pri­vilegiați nu trebuie opriți din exercitarea tiraniei asupra celor lipsiți de privilegii“.
„Știința poate stabili limite cunoașterii, dar nu trebuie să limiteze imaginația“.
„Poate că universul în sine are un scop, dar, chiar dacă ar fi așa, nimic nu sugerează faptul că acest scop ar putea fi similar cu al nostru“.
„Adevărata esență a desfătării, a exaltării, simțul de a fi mai mult decât un simplu om, piatră de temelie a celei mai înalte excelențe, poate fi găsită atât în matematică, cât și în poezie“.
„Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealaltă este patriotismul… O societate științifică nu poate fi stabilă decât sub conducerea unui guvern mondial“.
În limba română au apărut și volumele: Autobiografia lui Bertrand Russell;  Credința unui om liber. Scrieri esențiale, vol.1În căutarea fericirii; Elogiul inacti­vității; Eseuri sceptice; Credințele mele; Cunoașterea lumii exterioare; Religie și știință; Misticism și logică și alte eseuri,; Problemele filosofiei; Istoria filosofiei occidentale, vol.1 & vol. 2; Idealurile politice: Puterea;  De ce nu sunt creștin,
Sper că recunoașteți în ideile acestui personaj malefic sloganurile propagate de neomarxiștii și neoliberalii zilelor noastre.  Să sperăm că pe patul de moarte to­tuși a spus: „Doamne, ajută-mă!“ și nu „Stalin, ajută-mă!“