Mondo Cane

Cine a fost Grant, cel care dă numele Podului Grant? Effingham Grant  (n. 1820,  – d. 1892, București) s-a născut în Scoția, pe insula Guernsey,  fiind primul copil și singurul fiu al locotenentului Edward Effingham Grant (n. 1795) și Marie Grant (n. Marie Le Lacheur, în 1789). Effingham a avut cinci surori.  El este cel după care s-a dat numele Podului Grant. În 1837, tânărul Grant găsește un post liber la Consulatul Britanic din Valahia, sub comanda lui Sir Robert Gilmour Colquhoun, care se va ocupa de formarea acestuia. Un an mai târziu, sora sa, Maria Rosetti, îi face o vizită și decide să se mute și ea la București. Se împrietenește cu Dinicu Golescu și se mută la palatul Belvedere al logofătului. Deși ocupă un loc important în inimile bucureș­te­nilor, puțini dintre aceștia știu că povestea Podului Grant a început de la o… poveste de dragoste dintre un scoțian și o tânără româncă din vestitul neam al Goleștilor, luptători în Revoluția de la 1848. La 1850, Effingham Grant se căsătorește cu Zoe Ra­coviță, fata lui Alexandru Raco­viță și a Anei Golescu și nepoata lui Dinicu Golescu. După căsătorie, familia intră în posesia Palatului Belvedere și a moșiei aferente, moștenite de Zoe. La 1854, Sir Robert Gilmour Colqu­houn este numit consul al Bosniei și decide să părăsească țara.
Effingham Grant decide atunci să renunțe la viața de diplomat și să se dedice afacerilor. Cei doi au avut nu mai puțin de 16 copii, care au fost naturalizați români prin decizia Senatului.
Îm­preună, Effingham și Zoe moștenesc Palatul Belvedere. La vârsta de 34 de ani, Effingham hotărăște să se lanseze în afaceri. La 1863, Grant înfiin­țează Fon­deria E. Grant et comp. Belve­dere, prima turnă­torie din Bu­cu­rești. La 1864, britanicul pune bazele primului atelier de prelucrare a tutunului din țară, Manufactura de tutun Belvedere. Firma devine apoi Regia Monopolurilor Statului în 1879. Effingham parce­lează terenul din jurul ma­nu­fac­turii și îl vinde muncitorilor, dând naș­tere la ceea ce va deveni cartierul Regie. La 1865, Grant începe să se ocupe de o nouă afacere nemaiîntâlnită în țară, creșterea de orhidee. Mai târziu, această afacere a dat denumirea de Strada Orhideelor, denumire care se păstrează și astăzi. Unul dintre fiii celor doi, Robert Grant, a devenit inginer, el participând la construirea podului peste calea ferată, dinspre Calea Griviței spre Crângași. Podul a fost botezat Effingham Grant în onoarea tatălui lui Robert. Povestea frumoasă de iubire a soților Grant s-a încheiat brusc, în anul 1892. Cei doi au murit unul după celălalt, într-un interval de doar două săptămâni. Mai întâi Zoe, de boală, iar apoi Effingham, de tristețe și de sin­gu­rătate. Mary Grant s-a măritat cu C.A. Rosetti, descendent al unei vechi familii boierești, fiul lui Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu. Studiază la Liceul „Sfântul Sava”, apoi, în 1833, se înscrie în armată, devenind adjutant al dom­nitorului Alexandru D. Ghica, dar va demisiona trei ani mai târziu. Este unul dintre întemeietorii Societății Filarmonice și ai Teatrului Național, remarcându-se și ca actor. În 1842, este numit șef al poliției din Pitești, apoi devine președinte al Tribunalului comercial din Bucu­rești. În 1845, Rosetti pleacă la Paris pentru a-și continua studiile, frecventează cursurile de la Collège de France.  Exponent al generației pașoptiste, C. A. Rosetti se numără printre participanții cei mai activi la revoluția din 1848, în Muntenia. Este numit membru al Comisiei executive din cadrul Comitetului revoluționar, având răspunderea pentru acțiunile revoluționare din București. Exponent al generației pașoptiste, C. A. Rosetti se numără printre participanții cei mai activi la revoluția din 1848 în Muntenia.
Arestat de autorități la 9 iunie 1848, este eliberat de revolu­țio­nari a doua zi și devine prefect al Poliției Capitalei de la 11 iunie 1848, secretar al guvernului pro­vizoriu și director în Ministerul din Lăuntru, în timpul scurtului mandat al Locotenenței Dom­nești. Trimis în septembrie 1848 ca delegat, împreună cu alții, în tabăra turcească, pentru a protesta împotriva restabilirii Regulamentului Organic, a fost arestat de otomani. Prin căsătorie, Mary Grant devine Maria Rosetti. Pe ea a pictat-o pictorul evreu-ungur Rosenthal în chip de România revoluționară, la 1848.