Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Locuitorii comunei Moisei migrează, aproape în masă, în Livo, o mică localitate din Nordul Italiei. Aproape jumătate din populaţia comunei italiene e formată din moiseieni. Cum unul dintre muncitori locuieşte în chirie chiar la primarul de Livo, Franco Carotta, s-au pus bazele înfrăţirii celor două localităţi.
De ani buni, Maramureşul de Nord, se mută, încet, dar sigur, în Nordul Italiei. Dacă „Borşa” a devenit, neoficial, aproape un cartier al oraşului Milano, Moiseiul a devenit un fel de „sat” în comuna italiană Livo.
Aproape 500 de moiseieni trăiesc şi muncesc în acestă localitate celebră pentru livezile întinse de meri, iar toamna, la vremea, recoltei, numărul lor este şi mai mare.
Localitatea italiană este situată în nordul Italiei şi are mai puţin de 1000 de locuitori şi este una dintre cele mai bogate zone pomicole din Italia. Se spune că merele din această provincie (peste 4 milioane de meri) sunt cele mai bune din întreaga peninsulă. Mai mult, primăvara, când merii sunt înfloriţi, micile sate cu aer medieval atrag mulţi turişti.
Neoficial, cele două localităţi colaborează de ani buni. Italienii ştiu despre Moisei din spusele muncitorilor, iar moiseienii au aflat despre „ţinutul merelor” din poveştile „stranierilor”. Acum însă, printr-o coincidenţă fericită, Moisei şi Livo vor deveni şi oficial „fraţi”. Mai exact, unul dintre moiseienii plecaţi la muncă în Livo a nimerit să locuiască cu chirie chiar la primarul comunei italiene, Franco Carotta.
Din vorbă-n, vorbă s-a ajuns la poveşti despre comuna natală, iar la finele săptămânii trecute, o delegaţie din Livo, în frunte cu primarul, a fost invitată la Zilele comunei Moisei. Primarul Toader Şteţcu spune că: „sunt 500 de moiseieni care lucrează în Livo şi în zona Trento. Chiar un moiseian locuieşte în chirie la primarul de acolo. Toamna merg mulţi moiseieni la cules de mere şi îngrijirea livezilor. Ei au rămas impresionaţi de comuna noastră, au crezut că vor găsi o comună săracă, au spus că nu s-au aşteptat la o primire atât de călduroasă. Iar la primăvară, când sunt înfloriţi merii, ne-au invitat pe noi acolo. Au venit cu scopul de a demara acţiunea de înfrăţire. Sperăm ca până în decembrie să avem toate aprobările să ne putem înfrăţi. Urmează să demarăm aici în ţară, trebuie acordul MAI şi la ei pe regiuni.”
De asemenea, primarul spune că, din moment ce colaborarea a pornit de la nivelul oamenilor, trebuie să se dezvolte tot la nivelul lor, aşa că, în perioada următoare, cei doi primari vor ca familiile din localităţile pe care le conduc să se găzduiască reciproc.