Modelul dascalului mandru ca este roman

Carte de vizita S-a nascut in 1941 in Rediu, judetul Cluj. Studiile liceale le urmeaza la Liceul Teoretic “George Baritiu” din Cluj, apoi cele universitare la Facultatea de Litere (romana-italiana) in cadrul Universitatii “Babes-Balyai” Cluj-Napoca, devenind profesor. Pe langa activitatea didactica, s-a remarcat si ca jurnalist. Din luna septembrie a anului 1994 preda limba si literatura romana,in calitate de lector la Scoala Superioara „Tessedik Samuel” din Sarvas, Ungaria. „La catedra noastra a muncit cu probitate profesionala imbunatatind calitatea predarii limbii, literaturii si civilizatiei romanesti, formand generatii de educatori si invatatori bilingvi. A sustinut cinci cursuri de cultura romana, omologate in invatamantul superior din Ungaria. Doamna profesoara creeaza si publica sistematic in ambele tari, relatii internationale, lectii deschise. Centrul de interes il formeaza scriitori romani din Ungaria si Romania” - apreciere exprimata de Dr. Lentvorszky Anna, directorul Institutului Minoritatilor din Sarvas. Lucretia Fluieras este, fara doar si poate, unul dintre varfurile de lance care duc mai departe specificul romanismului din Ungaria. Prin activitatea de lector la Scoala Superioara “Tessedik Samuel” din Sarvas, se implica remarcabil in formarea tinerei generatii de invatatori si educatori de nationalitate romana din Ungaria. Reporter: Ce eforturi presupune predarea in limba romana intr-o tara straina? Lucretia Fluieras: Studentii nostri sunt romani din Ungaria, absolventi ai Liceului cu predare si in limba romana din orasul Jula (Giula) - Liceul „Nicolae Balcescu”. Liceenii provin din satele romanesti Micherechi si Chitighaz, unde au studiat 3 obiecte de invatamant in limba romana. La liceu, de asemenea, studiaza 3 discipline de invatamant in limba romana. Un numar de 8-9 discipline sunt predate, conform legislatiei, in limba oficiala, maghiara. Asadar, studentii nostri traiesc in doua patrii lingvistice, fiind mai apropiati de limba maghiara, prin legislatia existenta inca din anul 1959, cand s-a desfiintat invatamantul in limba minoritatilor. Acesta categorie de studenti este cea mai buna, urmata de maghiarii din Romania stabiliti in Ungaria sau bursieri din anul 2007 ai statului maghiar pe baza Legitimatiei, dar cetateni romani cu domiciliul provizoriu in Ungaria. O alta categorie de studenti sunt maghiari si romani din Ungaria care au studiat limba romana ca limba straina timp de patru ani, fie la Jula, fie in unele localitati din Ungaria, unde traiesc si minoritari romani. Asadar, ne confruntam cu cel putin trei nivele de cunoastere a limbii romane, de unde si nevoia de a preda diferentiat limba romana, dar si disciplinele de specialitate. Prin urmare, raspunsul concis la aceasta intrebare este: eforturi enorm de mari, care presupun si cunostinte de limba maghiara, la nivel mediu; uneori predarea este bilingva pentru categoria a treia de studenti (limba romana ca limba straina). Rep: Ce s-a schimbat in comunitatile de romani dupa aderarea Ungariei la UE? LF: Comunitatea romaneasca din Ungaria, studentii nostri, anual, au burse europene „ERASMUS” (Arad). Membrii cei mai dotati ai comunitatii romanesti pot sa-si faca studiile, prin concurs, in marile metropole europene. Rep: Ce institutii au o contributie majora la pastrarea identitatii nationale a romanilor din Ungaria? LF: Invatamantul prescolar, scoala, biserica… si foarte putin, familia. Paradis democratic pentru maghiari Rep: Comparativ, despre drepturile romanilor din Ungaria si a maghiarilor din Romania... LF: In Romania, maghiarii traiesc intr-un paradis democratic, sub aspectul invatamantului, culturii si al reprezentarii politice in Parlamentul Romaniei. Sistemul institutiilor pentru minoritatea maghiara este creat la modul superlativ absolut, aparat si intarit, cum nu exista in tarile Uniunii Europene. Romania ramane pilda incontestabila pentru Ungaria si intreaga lume. Minoritatea romana din Ungaria, prin intelectualitatea putin numeroasa, dar puternica, se straduieste sa obtina drepturi democratice similare cu ale minoritarilor maghiari din Romania, dar le lipseste sistemul impecabil din Romania (scoli cu mai multe ore de limba romana, dreptul de a avea reprezentanti in Parlamentul Unicameral al tarii lipseste cu desavarsire, exceptie facand minoritatea romilor). Din punct de vedere cultural, romanii au mai multe reviste, specializate pe domenii, saptamanalul Foaia romaneasca, bilunara Cronica s.a. Cred ca reprezentantii cei mai valorosi ai intelectualitatii romane din Ungaria ar trebuie sa domine viata politica a acestei minoritati de 8.600 de vorbitori de limba romana. „Asimilarea este galopanta” Rep: Ce lacune are invatamantul cu predare in limba romana din Ungaria? LF: Lacunele sunt numeroase si au originea in realitatea ca studentii nostri sunt bilingvi. Schimbarea codului lingvistic oficial, (limba fino-ugrica) mult mai puternic statornicit prin sistem, la codul nostru lingvistic romanesc (limba romanica de origine latina) ramane o problema grea, dar nu de neinvins. Rep: De ce e in continua scadere numarul etnicilor romani din Ungaria?. LF: In satele romanesti cu adevarat (Micherechi si Chitighaz), nu se cultiva sentimentul mandriei de roman in suficienta masura la scoala generala. Invatatorii si profesorii vorbesc mult prea putin romaneste in clasa, in sala profesorala, la magazine, in pauze, pe strada si la activitati scolare si extrascolare. Poate tinerei generatii ii lipseste modelul dascalului mandru ca este roman. Discutiile intre generatii au loc in grai local, necultivandu-se interesul pentru exprimarea literara in diverse ocazii ale vietii lor, desi radioul si televiziunea in limba romana sunt model de exprimare ingrijita. Asimilarea este galopanta, greu de stavilit! Rep: Despre relatia cu institutiile din Romania. LF: Colaboram pe baza protocoalelor dintre rectoratele Universitatii „Aurel Vlaicu”- Arad si Scoala Superioara „Tessedik Samuel”-Facultatea Pedagogica. In ultimii doi ani, studentii nostri urmeaza cursurile de perfectionare a limbii romane si a cunostintelor de specialitate, atat la Universitatea de Vest „Vasile Goldis”, cat si la Facultatea de Institutori a Universitatii „Aurel Vlaicu”. Presa de cultura din Cluj-Napoca „Tribuna”, „Acrostih”- Baia Mare, revista „Studii” – Arad ne ofera spatii tipografice. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro