• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 25 Noiembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 23 Iulie , 2007

Moartea trece prin bucatarie

Dictionarul frazeologic post - 11 septembrie, care include formulari de genul „nivel de amenintare” si „securitate interna”, ar trebui imbogatit si cu alta formulare precum „apararea produselor alimentare”. Posibilitatea ca sistemul din SUA de aprovizionare cu produse alimentare sa fie vizat de teroristi a existat cel putin incepand din octombrie 2001, cand au aparut scrisorile cu antrax, dar evenimente recente au subliniat cat de reala este aceasta amenintare, noteaza revista americana Newsweek citata de Rompres. Printre suspectii atentatului esuat de luna trecuta de la Londra si Glasgow, de exemplu, se numara medici, ceea ce arata ca teroristii pot dispune de cunostinte biomedicale. Totodata, importurile de alimente contaminate din China - alimente pentru animale de casa amestecate cu melamina chimica, pasta de dinti cu o componenta otravitoare, dietil-glicol si fructe de mare cu antimicrobieni cancerigeni – „demonstreaza cat de vulnerabil este la actele de terorism si sistemul de aprovizionare cu produse alimentare”, a declarat Frank Busta, co-director al Centrului National pentru Protectia si Apararea Alimentelor din cadrul Universitatii Minnesota. Bio-terorismul In 2001, ministrul din acea vreme al sanatatii si serviciilor umane, Tommy Thompson, a declarat in fata Congresului ca inspectiile alimentelor sunt atat de permeabile, incat posibilitatea unei contaminari intentionate „il face mai temator ca oricand”. Drept raspuns, Congresul a alocat Administratiei Alimentelor si Medicamentelor (FDA) mai multi bani pentru inspectori si a adoptat Actul privind bio-terorismul din 2002 pentru a stopa sau a descoperi eventuale atacuri asupra sistemului de aprovizionare cu alimente. Cei 600 de inspectori suplimentari pentru alimente importate au plecat insa, facand ca SUA sa se intoarca la anul 2001, iar legea din 2002 nu a reusit sa treaca primul sau test real, avand in vedere ca a fost nevoie de mai multe saptamani pentru a identifica melamina ca principal vinovat din alimentele pentru animale. „Progresul pe care l-am inregistrat dupa 2001 a fost de scurta durata”, a declarat Caroline Smith DeWaal din cadrul Centrului de Stiinta in Interesul Publicului. „Intentia persoanei care a adaugat melamina la glutenul din grau nu a fost atat de criminala precum un atac terorist, dar efectul ar fi putut fi la fel de grav in cazul in care ar fi fost folosit un agent mult mai toxic (in alimentele destinate oamenilor)”. Industria nu a ramas cu bratele incrucisate. Producatorii de alimente au aplicat sisteme de identificare si au securizat elementele de vulnerabilitate cum ar fi containerele de depozitare sau de transport. Chiar daca demersurile sunt voluntare si nu exista documente privind companiile care procedeaza corect, Allen Matthys din cadrul Asociatiei producatorilor de legume si fructe sustine ca „unele companii au depus eforturi semnificative in culise pentru a se asigura ca produsele lor sunt sigure si securizate”. Totusi, nu toate lacunele au fost remediate. In 2003, un lucrator dintr-un supermarket din Michigan a contaminat aproape 100 de kilograme de hamburgheri cu un pesticid pe baza de nicotina, imbolnavind 92 de persoane. Cu un an inainte, cantine scolare au fost accidental contaminate cu amoniac dintr-un depozit, incident soldat cu spitalizarea a 42 de persoane. Este „simplu” sustine FDA „pentru o singura persoana sa contamineze intentionat un transport de alimente, pentru a exista un impact major”. Consecinte catastrofale Expertii in securizarea alimentelor sustin ca lista de alimente asupra carora un atac ar putea avea ceea ce FDA numeste „consecinte catastrofale” incepe cu acelea produse in cantitati mari; otravirea a 19.000 de litri de sos pentru paste este mai simpla si ar putea provoca daune mai extinse decat otravirea a 40.000 de borcane separate cu miere artizanala. Alte tinte primare sunt alimentele care sunt supuse procesului de mixare uniforma, cum ar fi laptele sau ouale lichide, avand in vedere ca o contaminare a uneia din multiplele surse care ajung in containerul de mixare va otravi intreaga productie, fiind greu de identificat sursa de contaminare. Este posibil ca alimentele care au o viata scurta, cum ar fi carnea tocata, sa ajunga in stomacul oamenilor inainte ca oficiali din domeniul sanatatii sa fi identificat cauzele otravirii in masa, facand din aceste alimente perisabile niste tinte atractive. Matthys sustine ca substantele contaminante schimba adesea gustul, mirosul, consistenta, aciditatea si alte calitati ale alimentelor, astfel ca ar putea fi detectate in fabrica. Mirosurile si gusturile puternice, asemenea sosului de peste, precum si anumite texturi, cum ar fi carnea tocata si culoarea intensa a sosului de soia „ascund prezenta unei substante contaminante”, afirma FDA. Nu fiecare container de alimente este testat, iar testele se fac numai pentru anumiti agenti si nu pentru „otrava” generic folosit. Asa cum s-a dovedit in cazul melaminei in hrana pentru animale, sustine Shaun Kennedy din cadrul centrului din Minnesota, „noi cautam principiul simplitatii”, astfel ca o noua otrava ar putea fi distribuita la scara larga inainte ca alimentele contaminate sa fie identificate. Otrava Lista substantelor chimice care ar putea sa otraveasca alimentele este nesfarsita. Printre microbii cel mai usor de obtinut si patogeni se numara salmonella, E. coli O157 si toxina botulinica. Conservarea alimentelor elimina toti agentii biologici cunoscuti, inclusiv antraxul si toxina botulinica, dar multi agenti chimici supravietuiesc caldurii, precizeaza Busta. Cei mai atractivi agenti sunt cei care au nevoie de mai multe zile pentru a cauza imbolnavirea, cum ar fi toxina alpha-amanitina, care se gaseste in ciuperci: timpul dintre consumarea alimentului contaminat si imbolnavire „ar putea minimaliza oportunitatea interventiei serviciului de sanatate publica”. Daca exista si o urma de speranta in toata aceasta poveste este faptul ca un atac asupra unei aprovizionari cu alimente este ceea ce expertii numesc „cu impact redus spre inalt” - greu de realizat, dar capabil sa imbolnaveasca sau sa ucida foarte multi oameni. Bineinteles, nimic nu se compara cu actuala complacere de a face acest lucru „greu de realizat” nu atat de greu pe cat ar trebui sa fie. Newsweek

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.