Moartea lui Robert F.Kennedy

După obţinerea unei strălucite victorii în alegerile preliminare din California, în seara zilei de 5 iunie 1968, Bobby Kennedy a coborât de pe podiumul sălii de recepţii a hotelului Ambasador din Los Angeles, pentru a ţine o conferinţă de presă. La sugestia unui membru al escortei, senatorul a luat-o prin bucătărie, pentru a-i saluta pe angajaţi. Dar, după ce a strâns mâinile a doi dintre aceştia, un necunoscut a sărit în faţa lui şi, de la mică distanţă, l-a împuşcat. Atins de patru gloanţe, dintre care unul a pătruns direct în creier, Kennedy a murit a doua zi, la 6 iunie 1968.

Asasinarea preşedintelui american John F.Kennedy, în noiembrie 1963, la Dallas, este considerată a fi una dintre cele mai mari enigme ale secolului XX. Ea continuă să fascineze şi să genereze tot felul de ipoteze, unele credibile, altele de-a dreptul fanteziste. La cinci ani de la acest asasinat, Robert F.Kennedy, fratele fostului preşedinte american a fost şi el împuşcat mortal. Ca şi asasinarea fratelui său, cea a lui Bobby Kennedy a dat naştere la diverse teorii conspiraţioniste, în special în ce priveşte existenţa unui pretins al doilea trăgător. 

Robert F.Kennedy câştigase alegerile preliminare ale democraţilor din California şi urma să candideze cu Richard Nixon pentru obţinerea mult râvnitului scaun din Biroul Oval, ocupat cândva de fratele său, John. După obţinerea acestei strălucite victorii electorale, în seara zilei de 5 iunie 1968, Bobby Kennedy a coborât de pe podiumul sălii de recepţii a hotelului Ambasador din Los Angeles, pentru a ţine o conferinţă de presă. La sugestia unui membru al escortei, senatorul a luat-o prin bucătărie, pentru a-i saluta pe angajaţi. Dar, după ce a strâns mâinile a doi dintre aceştia, un necunoscut a sărit în faţa lui şi, de la mică distanţă, l-a împuşcat. Atins de patru gloanţe, dintre care unul a pătruns direct în creier, Kennedy a murit a doua zi, la 6 iunie 1968, la clinica Good Samaritan Hospital, la 26 de ore după ce a fost împuşcat.

La 9 iunie 1968, preşedintele Johnson a declarat zi de doliu naţional, în memoria lui Bobby Kennedy. În necrologul dedicat fratelui său, Ted Kennedy spunea: „Fratele meu nu trebuie idealizat sau considerat mai mare după moarte decât a fost în viaţă; trebuie să fie amintit doar ca un om bun şi decent, care a văzut răul şi a încercat să-l corecteze, a văzut suferinţa şi a încercat să o trateze, a văzut războiul şi a încercat să îl oprească. Aceia dintre noi, care l-au iubit şi îl conduc acum pe ultimul sau drum, se roagă ca tot ceea ce a fost el pentru noi şi tot ceea ce el a dorit pentru alţii să fie într-o bună zi adevărat pentru toţi oamenii din lume”.

Necunoscutul care a tras a fost imediat arestat. Era Sirhan Sirhan, un palestinian creştin de cetăţenie iordaniană, născut în Ierusalim, care afişa puternice opinii antisioniste şi care pretindea că a recurs la acest asasinat pentru a-i răzbuna pe „oamenii săraci şi exploataţi”. În buzunarul hainei lui Sirhan a fost găsită şi motivaţia asasinatului, scrisă cu litere stângace, pe o bucată de hârtie: planurile lui Robert Kennedy de a vinde avioane de luptă Israelului. De asemenea, în caietele găsite la domiciliul palestinianului s-au găsit şi alte dovezi privind premeditarea asasinatului. Juriul l-a considerat singurul asasin, l-a găsit vinovat şi l-a condamnat la moarte, pe 23 aprilie 1969.

Ulterior, sentinţa a fost comutată în închisoare pe viaţă. Oficial, dosarul a fost închis aproape imediat. Sirhan, întemniţat în închisoarea Corcoran din California, şi-a susţinut mereu nevinovăţia. Toate cele 13 solicitări de graţiere depuse de Sirhan, precum şi cererile de rejudecare a cazului, făcute de avocaţii săi, au fost respinse.

Încă din momentul asasinării lui Bobby Kennedy au apărut câteva contradicţii flagrante, unele strigătoare la cer. De pildă, autopsia a dovedit că toate cele patru cartuşe care l-au lovit pe senator au venit din spate, iar urmele de pulbere impregnate în pielea sa au relevat fără putere de tăgadă faptul că gloanţele fuseseră trase de foarte aproape. Or, Sirhan a tras din faţă şi de la o distanţă de peste doi metri. Mai mult, Sirhan a tras doar două gloanţe spre Kennedy, înainte de a fi trântit de cei din escorta acestuia pe o masă de bucătărie. De acolo a continuat să tragă, în total opt gloanţe. Expertizele balistice efectuate ulterior au demonstrat că în încăpere s-au tras 13 gloanţe, ale căror urme au fost găsite în trupurile altor cinci persoane din anturajul senatorului sau în pereţi. Panourile de lemn şi uşile, care păstrau urmele compromiţătoare ale celor 13 gloanţe, au fost repede distruse. Atât ancheta poliţiei din Los Angeles, cât şi ancheta comisiei senatoriale au trecut însă uşor peste aceste „amănunte”.

Ipoteza unui istoric, Shane O’Sullivan, care s-a ocupat de anchetarea morţii lui Robert F.Kennedy, sugerează că în spatele asasinatului s-ar fi aflat alţi trei membri CIA cu funcţii înalte în cadrul agenţiei americane de spionaj: David Sanchez Morales, Gordon Campbell şi George Joannides. David Sanchez Morales era un indian din tribul Yaqui şi a ajuns să ocupe un loc central în ierarhia CIA, graţie abilităţilor sale uimitoare. Morales avea reputaţia unui om extrem de periculos, cu un temperament exploziv, capabil de orice violenţă. Potrivit fostului său colaborator, Tom Clines, Morales a fost o figură legendară în cadrul operaţiunilor realizate sub acoperire de CIA. „Dacă îl vedeai pe Morales plimbându-se pe străzile vreunei capitale latino-americane, puteai să bagi mâna în foc că se punea la cale o lovitură de stat, orchestrată de CIA”, spunea Clines.

Se spune chiar că, prin 1973, la o petrecere cu prietenii, stropită din belşug cu whisky şi şampanie, temutul Morales şi-ar fi dat drumul la gură şi s-ar fi lăudat: „Am fost în Dallas când i-am venit de hac acestui fiu de târfă şi în Los Angeles când i-am luat piuitul micului bastard”. Istoricul britanic a reuşit să ia legătura cu un fotograf de origine cubaneză, care i-a pus la dispoziţie pozele făcute de el în fatidica noapte a asasinatului. Morales apare în trei instantanee, dar nu se află în imediata apropiere a lui Bobby Kennedy, ci pare, într-una dintre fotografii, să dicteze ceva unui asociat care ia de zor notiţe, într-un colţ al încăperii. Important este faptul că, la vremea aceea, CIA nu îndeplinea misiuni de protejare a demnitarilor, iar Morales se afla, teoretic, la o bază americană din Laos.

Morales a murit în 1978 din cauza unui infarct, cu puţin timp înainte de a fi chemat în faţa comisiei de anchetă a Senatului.

După moartea lui Morales, pe lista morţilor în circumstanţe misterioase s-au adăugat numele capilor mafioţi Sam Giancana, John Roselli, Rip Robertson şi al omului de afaceri şi agent William Pawley, cu toţii morţi înainte sau la scurt timp după ce au depus mărturie în faţa comisiei.

Diverse publicaţii au dezvăluit în anii 2000 că Robert Kennedy ancheta posibila implicare a mafiilor cubaneze şi italo-americane şi a unor agenţi ai CIA în asasinarea fratelui său.

Robert Kennedy înţelesese că la Washington era mai bine să păstreze secretul când lucra la ceva important. Din acest motiv a negat public, ani la rând, existenţa vreunei anchete referitoare la moartea fratelui său. El nu a crezut niciodată în varianta unui complot orchestrat de URSS, nici în faptul că Lee Harvey Oswald ar fi fost asasinul. A crezut că fratele său a fost asasinat în urma unui complot care implica mafia, exilaţii cubanezi şi oficiali ai CIA. 

O figură emblematică

Robert F.Kennedy s-a născut la 20 noiembrie 1925. A fost om politic american, procuror general şi apoi senator al Statelor Unite ale Americii. Ca şi fratele său mai mare, Robert F.Kennedy a rămas în memoria americanilor ca o figură emblematică, un mare luptător pentru dreptate şi egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor Statelor Unite ale Americii. Numit procuror general în 1961, el a dus o luptă asiduă împotriva criminalităţii organizate, făcându-şi duşmani de moarte în rândul mafiei italo-americane, ca şi fratele său. A fost consilierul fratelui său, pe durata mandatului prezidenţial al acestuia. Senator de New York între 1965 şi 1968, Bobby, cum era numit de toţi apropiaţii, părea ca va călca pe urmele fratelui său mai mare, având şanse mari pentru obţinerea fotoliului de la Casa Albă.

Un caz deschis şi închis

„Sunt absolut convins că nu Sirhan l-a ucis pe Kennedy”, apreciază expertul medico-legal Robert Joling, care studiază cazul de aproape patru decenii. Acesta, alături de politologul Philip Van Praag, a semnat o carte despre asasinat, intitulată Un caz deschis şi închis, în care se vehiculează teoria potrivit căreia Robert Kennedy ar fi fost ucis de altcineva decât Sirhan. De altfel acesta a pledat tot timpul nevinovat şi a pretins că fusese sub influenţa hipnozei la momentul crimei. Elementul cheie pe care cei doi îşi bazează teoria îl constituie înregistrarea audio realizată de un jurnalist independent, Stanislaw Pruszynski.

Deşi calitatea înregistrării este foarte slabă, se disting însă 13 focuri de armă, trase într-un interval de cinci secunde. Prin urmare, ipoteza unui singur asasin se exclude din start, dat fiind faptul că Sirhan nu avea asupra lui decât un revolver Iver Johnson Cadet 55, cu opt focuri. Mai mult, patru focuri de armă sunt atât de apropiate unul de celălalt încât toţi experţii în balistică chestionaţi au declarat că ar fi fost imposibil să fi fost trase din aceeaşi armă. Interesant este faptul că însuşi unul dintre protagoniştii dramaticului eveniment petrecut în acea seară de iunie a anului 1968, Paul Schrade a cerut redeschiderea anchetei.

Schrade, unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Bobby Kennedy, a fost la rândul său împuşcat în cap, dar a reuşit să supravieţuiască.

Potrivit teoriei lansate de Joling şi Van Praag, Sirhan n-ar fi fost decât un „candidat manciurian”, un ţap ispăşitor care trebuia să poarte răspunderea asasinatului lui Robert Kennedy. În opinia celor doi specialişti, glonţul mortal a pătruns în creierul senatorului în ceafă, spre frunte, şi nu invers. Acest lucru denotă că Sirhan nu l-ar fi putut ucide pe fratele lui John F.Kennedy chiar dacă ar fi vrut, întrucât se afla în faţa şi nu în spatele lui.