,,Moartea albă”, tăcută și ascunsă în statistici

 ,,Peste tot, de toate, toată lumea”. Așa sună concluzia celui mai recent raport al Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA). Iar în România, situația nu e deloc mai roz. 1 din 10 tineri a încercat să se drogheze cel puțin o dată. Însă realitatea e mai dură decât statisticile. Fenomenul pare să fi scăpat de sub control.

Canabis, cocaină, heroină: gama şi disponibilitatea drogurilor continuă să se extindă în Europa, la fel şi producţia lor, avertizează Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) în raportul său anual. Directorul centrului, rezumă această situație simplu: ,,Peste tot, de toate, toată lumea”. Drogurile clasice sunt acum accesibile pe scară largă, în timp ce continuă să apară noi substanţe cu un conţinut ridicat de principii active.

În România, consumul de droguri în rândul tinerilor devine tot mai alarmant de la an la an. Scade vârsta de debut al consumul, sub 13 ani, și crește numărul tinerilor care se droghează cel puțin odată. Anual, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen. Potrivit celui mai recent raport de acest 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. Culmea, deși consumul crește, numărul celor care solicită tratament și asistență scade. Doar puțin peste 3000 de persoane au solicitat tratament de specialitate, cu 10% mai puțin decât în anul anterior. Oricum, anual cel puțin 30 de persoane mor din cauza drogurilor și aproape 1800 ajung la Urgență. Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual) au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Prof. Dr. M. Balş” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri.

Oficial, s-au păstrat rutele cunoscute de traficare a cocainei, heroinei și ecstasy, dar, pe palierul noilor substanțe psihoactive (NPS), s-a reținut în raport că acestea au continuat să apară în Europa cu o frecvență de ,,una pe săptămână”, după canabinoizii sintetici existând o a doua categorie ca mărime reprezentată de catinone sintetice (162 de astfel de substanțe fiind sub monitorizare prin intermediul sistemului de avertizare timpurie gestionat de EMCDDA).

Deși în primăvara acestui an legea s-a înăsprit considerabil, fenomenul consumului de droguri rămâne unul îngrijorător. Însă, dincolo de statistici și acțiuni de prevenție mai mult sau mai puțin benefice, autoritățile nu par să accepte realitatea cruntă și, mai ales să o combată mai energic.

Din păcate, România își reamintește doar sporadic, după câte un mega-dosar sau după câte un festival celebru despre acest flagel. După care, închidem din nou ochii și ne prefacem că nu se întâmplă nimic...

Una dintre marile probleme, clamate răspicat de specialiști este lipsa unor centre de reabilitare destinate special tinerilor. În lipsa lor, dependenții se internează în secțiile de psihiatrie, unde de cele mai multe se reîntorc, pentru că statul nu îi ajută să se reintegreze într-o viață normală.

Mărturiile consumatorilor de droguri sunt cutremurătoare. Cei mai mulți tineri încep să se drogheze din dorința de a fi accceptați de anturaj și devin dependenți foarte ușor. De aici, până la autodistrugere nu e decât un pas. Mulți dintre ei ajung să fure lucruri din casă pentru a face rost de bani, își aduc părinții în pragul disperării, alții provoacă accidente de circulație sau recurg la alte infracțiuni. Își distrug sănătatea, viitorul, familia și poziția socială. Și, din păcate, mulți sfârșesc din cauza unei supradoze.

Cel mai recent raport privind drogurile la nivelul Uniunii Europene, publicat în 16 iunie de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), arată că diversitatea tot mai mare în ceea ce privește oferta și consumul de droguri creează noi provocări pentru Europa și sistemul sanitar de aici.

Totodată, mai arată documentul, grupurile infracționale organizate vizează, de asemenea, din ce în ce mai des porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE, pentru creșterea traficului și, implicit, al consumului de cocaină.

În timp ce canabisul rămâne cel mai consumat drog din Uniunea Europeană, cocaina a fost substanța cel mai frecvent asociată cu cazurile de intoxicații acute înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor în anul 2021, fiind menționată în 27% din cazuri, mai arată raportul. Raportul întocmit de UE privind situația drogurilor mai arată că, pentru că unele dintre acestea pot fi vândute sub formă de pulbere sau pilule cu aspect similar, este posibil ca persoanele care le utilizează să nu știe ce consumă.