Miza de 8.000 de miliarde de lei

Delimitarea abuziva dintre Maramures si Suceava, comisa in 1967 si desavarsita in 1978, continua sa produca tensiuni, procese si probleme. Nici un guvern al Romaniei postdecembriste nu a avut capacitatea de a readuce situatia la normal. In 3 iunie 2005, un grup de borseni a fost oprit de catre jandarmi si politisti sa intre in judetul limitrof-Suceava, la bordul unor autovehicule. Totusi, traim in aceeasi tara... Pana in anul 1968, limita dintre Maramures si Bucovina suceveana a fost la Gura Tibaului, la circa 30 de kilometri est de pasul Prislop. Dupa reamenajarea teritoriului, judetul nostru a pierdut vreo 20.000 de hectare de paduri si pasuni, locuri pentru care borsenii detin acte de proprietate. Tensionata situatie a proprietatii nu se va lamuri cat timp limita intre judete va ramane cea pusa de „parcelatorii” comunisti, la Sesuri. Singurul in masura sa poata instaura normalitatea pare a fi Guvernul Romaniei. Iar de acolo, deocamdata, tacere. Retrocedarea neretrocedata Cu cateva zile in urma, la Carlibaba (Suceava) s-a consumat un nou episod din batalia pentru padure intre maramureseni si suceaveni. Pe scurt, povestea este urmatoarea: in toamna anului 2002, Tribunalul Bistrita a dat definitiv castig de cauza unui numar de 56 de borseni care solicitasera fiecare retrocedarea a cate 3,45 de hectare de pasune. Cele 180 de hectare de pasune, dobandite in anul 1945 (prin improprietarirea veteranilor de razboi), se situeaza pe muntii Codreava, Tibauas si Bratila din Masivul Maramuresului, la est de Prislop, pe actualul teritoriu administrativ al comunei Carlibaba, judetul Suceava. Insa Ilie Tironiac (primarul comunei Carlibaba) a refuzat sistematic sa-i puna in posesie pe borseni, invocand tot felul de motive (la un moment dat a explicat chiar ca: “hotararile judecatoresti nu pot fi duse in aplicare, deoarece numai comisia judeteana de fond funciar are acest drept”!). Din cauza faptului ca se apropie implinirea a trei ani de la emiterea deciziei judecatoresti (dupa care aceasta isi pierde valabilitatea), borsenii au hotarat sa obtina o runda de negocieri cu autoritatile sucevene. In 3 iunie, cei 56 de borseni si membri ai fortelor de ordine (in civil, baieti buni) au pornit spre primaria din Carlibaba pentru a discuta modalitatea de retrocedare a pasunilor. Din nefericire, oficialitatile judetului nostru (cu exceptia secretarei primariei Borsa, Maria Mihali) nu s-au prezentat desi fusesera invitate, iar reprezentantii Prefecturii Maramures au declinat oferta, la fel ca si Remus Stetco (primarul Borsei), care si-a gasit rapid de lucru in alta parte. Reactia oficialitatilor maramuresene ne-a amintit ca in anii guvernarii PSD (pe care-i numeam „de trista amintire”), la astfel de evenimente participa intotdeauna si un reprezentant al Prefecturii. Dar vremurile s-au schimbat... In rau. Ultima frontiera La intrarea in judetul Suceava, pe DN 18, asteptau vreo 10 jandarmi si politisti suceveni, care au oprit coloana de proprietari randuiti intr-un autobuz si vreo opt autoturisme, sa intre pe teritoriul judetului limitrof, de parca ar fi fost intr-o alta tara! De data asta insa nu s-au repetat „incidentele” din 2003, cand reprezentantii GAZETEI au fost evacuati cu forta din judetul vecin. Pana la urma s-a decis ca 4 negociatori borseni, plus soferii si presa, sa intre totusi, fara vize Shengen, in spatiul Tarii Sucevei. Ptiu, drace, cata marinimie! La Primaria din Carlibaba au inceput negocierile, intinse pe parcursul catorva ore. Din partea judetului vecin au participat Alexandru Baisanu (subprefect), doi consilieri ai Prefecturii si Consiliului Judetean Suceava, plus primarul sucevean Ilie Tironiac, asistat de propriul staff. Din partea maramureseana au luptat cei patru negociatori alesi de proprietari, asistati de reprezentantii GAZETEI si ai posturilor de televiziune National si TVR. Negocierile Sucevenii au aparat foarte bine cauza terenurilor pe care le administreaza, punand mult suflet, exemplu de urmat si de indiferentele oficialitati ale Maramuresului. La sfarsit, dupa indelungi tratative (“daca vine cineva din strainatate si revendica locul?”, s-a aratat ingrijorat subprefectul de Suceava), s-a semnat un protocol care prevedea date ferme de restituire a pasunilor (Prefectura Sucevei garantand pentru asta) si s-a incercat o explicatie schioapa a motivelor pentru care 50 de cetateni romani au fost opriti la “granita” dintre judete: “nimeni nu i-a obligat sa ramana acolo (!). Dumneavoastra (liderii grupului, n.red.) ati venit cu propunerea ca oamenii sa ramana acolo, sa nu vina aici. Ati venit de trei ori cu bata in anii trecuti si de asta acum au venit jandarmii. Nu v-am oprit cu forta, ci civilizat”, a incercat s-o scalde subprefectul Baisanu. De fapt, grosul proprietarilor care se plimba cu dreptatea in mana erau pensionari inofensivi si chiar veterani de razboi, care nu aveau nici un fel de bate. In fine, se spera ca macar acum cei 56 de borseni isi vor reprimi pasunile pentru care se lupta de atatia ani si care aduc, momentan, venituri de sute de milioane de lei Primariei Carlibaba. Padurea miliardelor Intr-o alta ordine de idei, dar legata tot de proprietatile borsenilor, in 1 iunie 2005, Curtea de Apel Oradea a decis ca Asociatia Composesorala Borsa va primi inapoi ceea ce a detinut, si anume 17.000 de hectare de padure. Procesul a inceput in anul 2001, in urma descoperirii arhivei celor 6.000 de composesori. Acum sentinta a devenit definitiva si executorie, nu mai merge cu fofarlica. Cu toate acestea, Darius Dobra, de la Directia Silvica Maramures, a incercat s-o abureasca: “nu este normal acest lucru, tinand cont ca la Borsa sunt 20.000 de hectare de padure din care 6.000 sunt rezervate, iar pe alte sute de hectare sunt acte de proprietate si vor fi retrocedate.” Insa Matei Mihali (presedintele Composesoratului Borsa) a explicat ca: “padurea noastra e dincolo de Prislop, acolo unde au primit deja 70 de hectare pe Zambroslavu. Peste 5.000 de hectare de acolo n-au fost prinse in actele silvice, neapartinand nici Maramuresului, nici Sucevei. Grosul padurilor noastre se afla pe teritoriul judetului vecin, acolo unde se taie acum chiar langa sosea, de au golit muntii iar drumul national a prins sa alunece la vale. Am fost la ministrul Flutur care ne-a promis tot sprijinul, la fel ca si un consilier de-al presedintelui Basescu. Mergem inainte!” Valoarea de piata a padurilor composesorale se ridica acum la circa 8.000 de miliarde lei, motivul adevarat al retinerii Romsilva de a retroceda asemenea avere. Totusi, legea va trebui pusa in aplicare. Teofil IVANCIUC