Mineritul maramuresean, intre inchideri, redeschideri si muzee

Intr-un final glorios, autoritatile si-au dat seama ca perimetrele inchise pot atrage si alti “turisti” in afara de hotii de fier vechi si ca pot aduce bani si altora decat beneficiarilor mega-afacerii inchiderilor de mine. Asa ca au decis sa transforme perimetrele inchise in muzee. Intentia e laudabila, doar metodele si fondurile sunt discutabile. Mineritul maramuresean isi da ultimele zvacniri inainte de a spune „Noroc bun” sau…. „Bun venit”. Pe de o parte, de la inceputul anului, se tot vorbeste despre deschiderea unor mine asa-zis rentabile, pe de alta parte, se intocmesc “pe banda rulanta” Planuri de Incetare a Activitatii (PIA) si Proiecte Tehnice (PT) pentru inchiderea si conservarea unor perimetre miniere. Mai mult, spre finele anului trecut, ortacii s-au ingramadit sa se inscrie pe listele de disponibilizare, pentru ca, la inceputul acestui an, sa fie chemati pentru a se inscrie pe listele de angajare… Ati spus cumva harababura? A, nu, nu inca… In cadrul serialului legat de mega-afacerea inchiderilor de mine, GAZETA de Maramures a atras atentia asupra faptului ca programul de inchidere a minelor nu a fost gandit in asa fel incat, dupa dezafectare, minele sa mai aduca venituri, ci doar sa “inghita” fonduri necesare intretinerii. Asta, desi in alte tari vechile galerii de mina au fost transformate in muzee ale mineritului, iar cladirile dezafectate care adaposteau odata sediile unitatilor miniere au devenit hoteluri. Mai mult, personalul acestor institutii provine din randul fostilor mineri, deci s-a rezolvat si problema reducerii somajului. De atunci a trecut mai bine de un an si jumatate, timp in care s-a cantat “prohodul” si “renasterea” mineritului, mai marii judetului s-au “plimbat” peste hotare si au vizitat si astfel de obiective. Asa ca…. Studiul si ceata Saptamana trecuta a fost anuntata prezentarea primului document de analiza, clasificare si evidentiere a patrimoniului industrial minier. “Studiul de potential privind patrimonial industrial minier al judetului Maramures si a oportunitatilor de valorificare a acestuia in scopuri muzeal-turistice” (PIMM) a fost elaborat de specialisti de la Muzeul de Istorie si Arheologie, Universitatea de Nord, Muzeul de Mineralogie, Federatia ONG Maramures si Clubul de Speologie Montana Baia Mare. Initial, locatia sedintei a fost anuntata ca fiind Sala 105 din cadrul Palatului Administrativ, apoi Sala Mare, dupa care cei interesati de PIMM au fost indrumati spre sala 220. Numai ca invitatii nici n-au apucat bine sa se aseze pe scaune sau pe scari, ca organizatorii s-au intors la prima optiune: Sala Mare. Situatia mineritului maramuresean se prezinta cam in acelasi ton. Ultimul tren Studiul realizat de specialistii maramureseni reprezinta, vorba presedintelui Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Marinel Kovacs, “ultimul tren” pe care l-ar putea prinde mineritul maramuresean inspre destinatia numita “turism”. Pe baza mai multor criterii, au fost selectate si propuse pentru transformare in muzee mai multe perimetre miniere din Baia Mare (Dealul Crucii: Galeria Lobkowitz +232 si Galeria de Fum +450, Valea Borcutului: Galeria Sofia +290, Herja + 510, Herja: Galeria Joachim), Baia Sprie (Galeria de coasta + 477 si Galeria Levesi Nou + 453), Baia Borsa (Galeria Colbu + 1.050), Baiut (Galeria Hell, Galeria Breiner +652 , Galeria Varatic-Botiza), Cavnic (Galeria Varvara + 760), Ilba (Galeria Mihai + 303) si Nistru (Galeria 9 Mai). Numai ca, in prezent, nu se cunosc sursele financiare din care vor fi realizate aceste proiecte. Mai mult, compania Remin a finalizat toate PIA pentru perimetrele miniere nerentabile si, in perioada urmatoare, vor incepe lucrarile de executie a inchiderilor si conservarilor de mine. Ori, procedura de inchidere prevede daramarea cladirilor, ceea ce inseamna ca realizarea unor obiective turistice in zona va fi practic blocata. Totusi, reprezentantii REMIN declara ca “stau linistiti”. Dorin Sabo, director relatii cu comunitatea REMIN, a spus ca: “In momentul acesta mai este posibilitatea ca aceste lucrari, care sunt de interes pentru circuitul acesta muzeal, sa fie scoase din aceste PIA si din PT. Nu este prea tarziu. Metodologia spune asa: sunt proiectele tehnice de inchidere in care se spune ce trebuie facut cu fiecare obiectiv minier. Dar in momentul in care o lucrare miniera este de interes local, acea lucrare nu se executa. Eu sunt linistit privind acest aspect, deoarece inca se mai pot face asemenea muzee”. Banii, banii, banii... Ca de obicei, teoria se opreste la fonduri. Deocamdata nu exista o sursa de finantare clara pentru aceste proiecte. Se vorbeste insa despre fondurile europene pentru turism sau de fondurile de inchidere a perimetrelor miniere, propunere care ii apartine primarului din Cavnic, Nicolae Bindiu, si care a fost caracterizata de reprezentantii REMIN drept „perfecta”. Sabo crede ca: „Este perfecta, pentru ca dansii au prins in 2005 – 2006, de exemplu, amenajarea unui muzeu in Cavnic, din care am prevazut pentru galeria pe care au solicitat-o ca va fi destinata circuitului turistic. Asa ca cei care au intocmit PIA si cei care intocmesc ulterior PT cuprind bani pentru amenajarea lucrarii respective pentru a intra intr-un circuit turistic”. In schimb, ideea primarului liberal e imperfecta pentru altii. Liderul sindicatului minier, Gheorghe Pasca, a spus ca: „Sunt vise sa se poata lua din banii de inchideri si ecologizari sa se amenajeze muzee, pentru ca nu poate fi schimbata destinatia banilor. Nu se pot face deturnari de fonduri dupa care cum vrea. Problema este ca nu sunt bani nici pentru inchiderea perimetrelor unde nu mai avem activitate”. Pe de alta parte, ortacii nu sunt incantati de o posibila functie de „muzeograf”, ci astepta mult-promisa redeschidere a activitatii. Termenul initial era programat pentru 1 martie, acum a fost stabilit pentru inceputul lunii mai. „In primul rand domnii politicieni, primarii si CJ ar trebui sa tina cont de faptul ca noi de aproape un an ne chinuim sa reluam activitatea, ca 1500 de oameni sa aiba locuri de munca. Obiectivele ar trebui sa fie ale lor, ca sa poata face demersuri (pentru deschiderea unor muzee, n.red). Apoi, acele perimetre miniere trebuie sa fie in siguranta, ca nu poti baga omul oricum acolo. In plus, in acel consortiu minier suntem si noi sindicatele si vad ca de doua ori s-au intalnit pentru chestia asta si n-am fost niciodata invitati. Degeaba se tot intalnesc ei si spun povesti de-ale lor. Nu pot vorbi pana nu stiu ce se intampla si cum se pot prelua legal aceste obiective miniere. Apoi, pot discuta linistiti cum vor obtine fonduri etc. Probabil n-au de lucru”, sustine Pasca. Vom reveni. „Lampi, intuneric, horror” „Trebuie sa ne gandim intr-o perspectiva si la o amenajare din punct de vedere al turismului, care din perspectiva mea are doua dimensiuni: una educationala si una locala. Pentru ca trebuie si in Romania sa inceapa altceva. Trebuie sa ai acolo grupuri de elevi pe care sa-i duci si daca tu ai reusit sa faci o atragere ii bagi in mina, faci un circuit de 300 m, cu lampi, intuneric, horror, trebuie sa faci si niste chestii in care ii pui lampasul, ii arati filonul, ii pui sa zdrobeasca acolo un mineral, sa se uite la microscop, dupa aia vin la o cafea si il duci intr-o zona in care daca mai ai si putina apa il arunci intr-un lighean mare. Asa ca ai obtinut un produs turistic care poate sa fie atractiv. Apoi, din perspectiva locala, eu spun din perspectiva Cavnicului, vom face anual simpozioane in care sa invitam geologi. Daca va fi si aceasta amenajare muzeala, atunci va fi o valorificare totala a patrimoniului” – Nicolae Bindiu, primarul Cavnicului. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro