Mineritul a murit! Traiasca finantarile!

Problema mineritului este in continuare o cocoasa pentru Maramures. Finantarile pentru inchideri si ecologizari vin cu taraita si au toate sansele sa devina o obsesie. Strainii pornesc cu proiecte si solutii spre noi, insa supravietuitorilor din sistemul minier li s-a cam acrit. Studiile se impotmolesc, iar pesimismul devine singura arma autohtona cu care se abordeaza proiectele propuse. Compania Remin are la ora actuala 460 de angajati, care se ocupa in principal de partea de conservare a perimetrelor miniere. Partea de supraveghere (paza) si evacuare a apelor de mina necesita lunar cheltuieli de circa 10 miliarde lei vechi. In curand, vor trebui luate noi decizii: „Avem contracte pentru conservare pana inclusiv in aprilie si de acolo incolo sau se vor face alte contracte, sau se vor scoate lucrarile de conservare la licitatie. Este un contract facut pe primele 4 luni. S-au facut contracte si in functie de potentialul bugetului Conversmin-ului. Tot ce inseamna fonduri de conservare sunt gestionate prin Conversmin. Remin nu mai primeste niciun leu direct de la Minister. De fapt, noi nu mai suntem ai Ministerului, ci ai AVAS-ului”- spune Ioan Nechita, inginer sef Remin. In privinta mult trambitatelor finantari pentru lucrarile de ecologizare si inchidere, nu s-a facut cine stie ce. Este in „vigoare” tot povestea aceea ca, in 2008, se deschide „conducta” cu bani, insa 2008 tine „doar” pana in 31 decembrie. Noutatea este ca s-au facut cativa pasi in privinta iazurilor de decantare: „In ceea ce priveste ecologizarile, sunt in curs de predare o serie de amplasamente cu iazuri de decantare. Sunt contracte de ecologizare si inchidere a iazurilor incheiate de catre Conversmin Bucuresti. Conversmin a elaborat proiectele tehnice de ecologizare si de inchidere si s-a facut procedura de licitatie. Exista castigatori ai licitatiilor pentru inchidere si ecologizare si urmeaza sa fie predate amplasamentele. Acele fonduri nu sunt gestionate prin Remin. Sunt gestionate direct prin Conversmin si Ministerul Economiei. Conform ultimei Hotarari de Guvern cu acea mult mediatizata lista 10, era specificat ca lucrarile de inchidere se vor finanta incepand cu 2008. Sunt deja bani alocati pentru o parte din iazurile de decantare si urmeaza altii. S-au facut totusi progrese cu iazurile. Raman insa alte iazuri de steril, unele iazuri de decantare etc, pentru care nu sunt gata documentatiile de inchidere. Urmeaza sa se predea amplasamentele celor care au castigat licitatiile de ecologizare”, spune Ioan Nechita. Subiectul finantarilor pentru ecologizarea si inchiderea perimetrelor miniere ramane unul deschis si, daca ne sunt permise „premonitiile”, suntem siguri ca nu va fi abordat pe viitor cu „lapte si miere”. Ciudatenia face ca, tocmai pe acest fond, apar strainii carora le fac cu ochiul proiectele cu miros de perimetre miniere. Nu demult, ne-au calcat in batatura belgienii de la Ecorem. Autoritatile locale si judetene s-au aratat a fi in culmea fericirii, pentru ca s-a finantat un studiu de fezabilitate pe baza caruia urmau sa se depuna proiecte ce vizeaza finantari pe fonduri structurale. Cei de la Ecorem au studiat mai multe „situri contaminate”, dar s-au oprit asupra amplasamentelor din Baia Sprie: „Primul pas ar trebui sa fie elaborarea unor astfel de studii. Acest studiu e facut pe zona flotatiei vechi din Baia Sprie si, de aici, Consiliul Judetean si Consiliul Local pot sa se gandeasca la elaborarea unor studii prin care sa se acceseze, dupa aceea, fonduri europene. Asta, pentru ca exista domeniu de interventie pentru situri contaminate. Noi avem chiar obligatia de a face aceste lucruri, doar ca nu stiam foarte bine de unde s-o apucam” – a declarat Marinel Kovacs, presedintele CJ. Baiul este ca povestea trebuie „apucata” cat mai repede si mobilizate cat mai multe structuri. Belgienii ne-au oferit „para malaiata” in cazul Baia Sprie, insa, de aici, tine de „zvacul” alor nostri. „Dorim ca aceste zone sa le valorificam in interesul public al administratiei publice locale. Deci sa intre in circuitul economic si, de ce nu, in circuitul cultural patrimonial, pentru ca Dealul Minei, datorita diversitatii de minerale din zacamant, prezinta interes atat geologic, cat si stiintific. Ne gandim la un proiect pe turismul minier, care e eligibil pe fondurile structurale si pe acel amplasament al flotatiei: ideea de parc logistic sau parc industrial, in functie de ce parteneriat vom putea materializa”, spune Valer Barbuloviciu, primarul din Baia Sprie. Desi ecologizarea si inchiderea perimetrelor miniere duc uneori la vise frumoase, Barbuloviciu nu exclude si unele hopuri: „Problemele care ar putea conturba acest proiect e relatia juridica nedefinita intre autoritatea locala si cei care administreaza patrimoniul Remin, respectiv AVAS”. Vom reveni. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro