Milioane ingropate sub steril

* Exploatatiile miniere au lasat in urma adevarate „bombe ecologice”, care pot genera oricand accidente grave desi sug milioane bune de Euro de la bugetul public I Numai in ultimele saptamani Conversmin a oferit “pe tava”, fara licitatie, lucrari care depasesc un milion de Euro unor firme abonate la banul public I Culmea e ca aceleasi proiecte au mai inghitit milioane bune, aproape degeaba. I In loc sa ia la rost executantii, statul remediaza greselile lor pe banii nostri. In timp ce Statul se imprumuta la FMI sa plateasca pensii si salarii, peste un milion de Euro, adica echivalentul a peste 13.000 de pensii sociale sunt serviti pe tava baietilor destepti din minerit. Lucrarile de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere, iazurilor si haldelor de steril din judet au devenit o mega-afacere care nu tine cont nici de criza, nici de legea achizitiilor publice si nici de necesitati. In ciuda milioanelor de Euro inghitite cu nesat, la un simplu val de inundatii, in Maramures se poate repeta scenariul sumbrului accident din 2000. Desi s-a demonstrat pe evidente si rapoarte ca cele mai multe lucrari, platite cu bani buni firmelor infiintate de „cunoascatori”, n-au fost eficiente, nimeni nu s-a sinchisit sa caute vinovati. Ba dimpotriva, pentru solutiile neeficiente date de “baietii destepti” platim tot noi. Numai in ultimele saptamani, Conversmin a oferit pe tava peste un million de Euro, unor firme abonate la banii pentru inchiderea minelor. Evident, intre „cunostintele vechi”, formalitatile nu sunt necesare, asa ca nu s-a mai organizat licitatie. La inceputul lunii decembrie a anului trecut, RO-MIN SRL, administrata de fostul sef Remin, Staicu Blanescu, a primit prin negociere directa realizarea Proiectului Tehnic Inchidere si Ecologizare Gura Baii Superior – D1 si D3, adica o felie de 79.547 lei, plus TVA. Evident, lucrarea a fost deja proiectata si executata, dar anii trecuti, autoritatile de mediu au sesizat ca are diverse « hibe«: lipsa vegetatiei pe taluze superioare, nu functiona decat o sonda inversa care deserveste ambele iazuri, zidurile de sprijin de la contactul cu Cisla sunt erodate si sunt necesare 9 praguri de fund pentru reducerea vitezei raului Cisla etc. In urma cu cateva saptamani RO-MIN a propus inlocuirea stratului impermeabil cu o argila compactata, gasita undeva in zona, care cica ar avea calitati deosebite. S-au cerut avize de la Agentia de Protectie a Mediului, Apele Romane etc. Evident, unele institutii au cerut ca inainte sa se aloce si sa sa se accepte solutia, ar fi mai indicat sa se faca niste analize pe argila «miraculoasa». Numai ca, din datele noastre, sefilor respectivi li s-a sugerat discret ca „curiozitatea strica” si ar fi bine sa nu mai puna intrebari. Asa ca lucrarea s-a adjudecat rapid si direct RO-MIN, pe motiv ca lucrarile pot fi furnizate doar de aceasta societate din motive tehnice. De ce n-or fi fost luati la rost proiectantii initiali daca solutia lor nu a fost buna, de ce nu s-a refacut lucrarea pe banii lor si nu ai nostri? Nu intereseaza pe nimeni. Asa cum nu intereseaza pe nimeni de ce se deruleaza doua proiecte, unul de vreo 3 milioane de Euro si altul de un milion de Euro pentru acelasi obiectiv: iazul Novat, si totusi, aceasta este considerat o «bomba cu ceas «. La acest obiectiv a fost derulat un proiect prin Directia Generala a Resurselor Minerale cifrat la vreo trei milioane de Euro. Numai ca, luni bune, banii au stat in stand-by, pentru ca autoritatile care trebuiau sa ofere solutii erau ocupate cu …sedinte si bla-bla-uri. In final insa, executia a inceput. In paralel, insa, Conversmin s-a grabit sa scoata la mezat acelasi obiectiv denumit : inchidere si ecologizare Baia Borsa- Iaz Novat. Lucrarile cifrate la 3.722.122 RON fara TVA au fost date prin «negociere directa fara anunt de participare» firmei Castrum Corporation, la inceputul lunii noiembrie a anului trecut. Recent, Conversmin-ul a invitat primaria la o receptie preliminara a lucrarilor executate prin DGRM, pentru ca acestea sa fie preluate de Conversmin. Ciudat e insa faptul ca la intalnire n-au fost invitati tocmai cei care raspund de mediu. Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, spune ca n-a fost invitat nici la aceasta intalnire si, in ultima vreme nici la alte receptii de acest fel decat cel mult in calitate de participant sau simplu observator. Culmea e ca nimeni nu stie cum se „imbina” cele doua proiecte si nimeni nu poate garanta ca dupa aceasta perfuzie de aproape 4 milioane de Euro, iazul va fi stabil si ecologizat.Cunoscatorii spun ca ar putea urma o noua suplimentare de lucrari si implicit de bani. Epurarea fondurilor Zilele acestea, Conversmin a fost la mezat contracte, care insumate “bat” spre 30 de milioane de RON pentru serviciile de exploatare a statiilor de epurare de la mai multe perimetre miniere : Alunis, Fata Mare, Valea Colbului, Nistru - 9 Mai – 11 Iunie, Toroioaga, Tyuzosa. Evident, si aceste servicii au inghitit pana acum miliarde bune, desi statiile de epurare n-au functionat niciodata la parametrii optimi dintr-un motiv simplu: n-au fost bine dimensionate. Ba mai mult, in rapoartele intocmite de Garda Nationala de Mediu se arata ca multe dintre aceste statii de epurare nu au autorizatii de mediu sau abia acum sunt in curs sa obtina avizele. Deh, functionale, nefunctionale, cu sau fara autorizatie, exploatate sa fie. Pe bani multi. Pana acum, mare parte din aceste contracte au fost adjudecate in urma unei licitatii dubioase de Domaso Construct SRL, firma administrata de Sorin Apostu, o veche cunostinta a directorului Conversim de la acea vreme, Dorin Adam. O mostra a modului dubios in care s-au desfasurat acest tip de licitatii ar fi putea fi scandalul generat in jurul vechiului contract de achizitii: „Prestarea serviciilor de exploatare a statiilor de epurare ape mina Nistru - 9 Mai - 11 Iunie, Tyuzosa, Alunis - Fata Mare si Socea”. Contractul a fost casigat de Damaso Construct SRL desi, unul dintre ofertanti, Ghetarul Prod Com SRL, a depus contestatie, iar dintr-o adresa a Ministerului Finantelor Publice reiese ca firma contestatara avea cel mai mic pret si ca, „modul de abordare a acestei licitatii conduce la afectarea principiului utilizarii eficiente a fondurilor publice”. Cum e posibil ca scenariul sa se repete si la licitatiile aflate in derulare, vom reveni. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro