Miliarde inghitite de puhoaie

Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro Desi in malurile din Maramures s-au bagat pana acum peste 1.000 de miliarde de lei vechi, apele au inghitit si in acest an gospodarii, anexe, drumuri si punti I Pagubele produse bat spre 100 de miliarde de lei vechi I Lucrarile hidrotehnice care trebuiau sa apere satele impotriva inundatiile au fost luate de prima viitura I Cine raspunde pentru cheltuirea „eficienta“ a banilor publici? In lucrarile hidrotehnice din Maramures s-au „bagat” pana acum peste 1.000 de miliarde de lei vechi. Cam la aceeasi suma se cifreaza si pagubele produse de inundatii in ultimii trei ani! Desi, dupa fiecare „unda” de inundatii se aloca bani din bugetul statului pentru diguri si amenajari de maluri, apele produc anual pagube importante, iar maramuresenii afectati de inundatii raman cel mult cu 2-3 milioane de lei vechi sau cativa saci de ciment. Numai in acest an, puhoaiele an inghitit poduri, drumuri, podete, anexe, gospodarii, terenuri agricole si lucrari hidrotehnice, ale caror valoare „bate” spre 100 de miliarde de lei vechi. Cererile pentru acordarea de fonduri necesare reconstructiei lucrarilor distruse vor ajunge curand pe masa Guvernului. Altfel spus, urmeaza alti bani, alta „distractie” pentru baietii destepti ai reabilitarilor de maluri. Despre mega-afacerea amenajarii malurilor, GAZETA de Maramures a scris in repetate randuri. Zeci sau chiar mii de miliarde de lei vechi au fost „impartite” cu darnicie intre trei-patru firme, prin „negociere directa cu o singura sursa”, fiind „pasate” ulterior subantreprenorilor. Comunitatile locale, adica beneficiarii lucrarilor au aratat de nenumarate ori ca lucrarile de miliarde au fost executate defectuos, dar Directia Apelor Somes Tisa (DAST) a sustinut de fiecare data ca „lucrarile s-au comportat corespunzator si nu au fost sesizate nereguli”. Si totusi, in urma puhoaielor reversate sambata trecuta, o lucrare hidrotehnica din Budesti, cifrata la 2,399 de miliarde de lei vechi a fost „spulberata” de ape, alte lucrari din comuna Giulesti, care, de asemenea, se cifreaza la miliarde bune de lei vechi, s-au surpat la prima viitura. In schimb, alte proiecte de amenajare a malurilor care ar fi putut impiedica suvoaiele si implicit pagubele, au stat la sertar ani de zile din motive politice. Maramuresul a primit in acest an un martisor portocaliu. Un cod portocaliu, mai exact. Precipitatiile cazute in 1 martie si temperatura ridicata care a determinat topirea brusca a zapezii au cauzat cresterea cotelor de inundatii pe principalele rauri din Maramures. In comuna Budesti au fost inundate 50 de gospdarii si anexe gospodaresti si trei drumuri care fusesera reabilitate chiar in toamna anului trecut. Cele mai mari pagube s-au produs pe drumul pietruit din zona bisericii, desi, in zona, fusese executata o lucrare hidrotehnica de 2,399 miliarde de lei vechi, adjudecata de Repcon si data in subantrepriza firmei Intracom SA. Duminica dimineata, in timp ce se indreptau spre biserica, budestenii priveau mirati craterele din drum si isi faceau cruce. I-a ferit Dumnezeu de mai greu: „Au pus piatra pe maluri, dar a spart-o apa. Aici o fost drumul facut ca lumea, se putea circula pe el si uitati ca acum e ca si albia unei vai. Apa o fost asa mare, ca o trecut peste podul de la Biserica Noua. De ploua toata noaptea era mare bai. Vai de cine sede langa apa!” Polisistul din Budesti confirma: „Aici o fost drum bun, dar l-a distrus apa. Acolo in curba, deasupra bisericii, s-a rupt digul. Da, acolo au fost lucrari de aparare”. La iesirea din sat, langa o claie rasturnata, o alta femeie, „Maria a lut Frunzala” multumeste Divinitatii ca mai are unde sa locuieasca: „Ma tot uit ce o lasat apa in urma. Ne-o ferit Dumnezeu si nu ne-o dus casele.” Primarul Liviu Tamas spune ca, in mare, pagubele produse de inundatii ajung la vreo 15 miliarde de lei vechi: „e drumul de la biserica si mai am doua ulite. Erau pietruite chiar anul trecut, am intervenit pe ele, in toamna. Acolo langa biserica s-a facut o lucrare hidrotehnica, a lucrat Intacom, apoi Socot, dar a cedat. Apa a rupt digul. De despagubiri nu stiu inca nimic, astept comisia de la Consiliul Judetean si o sa-mi faca o minima evaluare care sa stea la baza unei hotarari de guvern”. In comuna Sieu au fost afectate doua gospodarii, anexe gospodaresti, teren arabil, pasuni, fanete, 0,2 de drum judetean si o jumatate de kilometru de drum comunal, poduri.... Localnicii sustin ca, dupa puhoaiele din ultimii ani si aici s-au facut niste lucrari, dar acestea au fost luate de ape. Mai mult, oamenii spun ca nu au fost despagubiti nici dupa inundatiile din anii trecuti, decat „de forma”. Familia Dunca e afectata de inundatii in fiecare an. Dar Gheorghe Dunca spune ca in acest an apele „au rupt putin la capatul casii”, dar anii trecuti au facut prapad: i-au luat animalele, i-au inundat o constructie noua, au avariat serios o masina... Totusi, despagubirea a insemnat doar 2 milioane de lei vechi si cinci saci de ciment: „Anul trecut a venit pana in casa, dar nu ne-o dat nimeni nimic. Ne-o dat 2 milioane. Pagube o fost mari: am avut scandura de lemn, gainile tate si porcii, si o masina noua nouca, pe care saracu’ baiet o lasat-o acasa, dar de atunci nu mai ii masina. De atunci o lucrat pa mal, dar o vinit amu’ apa si o imburdat tat. Ne-o ferit Dumnezeu ca n-o fo apa mare, ca nu ne aparau pietrele ieste”. 50 de case evacuate, zeci de hectare de teren afectate, drumuri rupte. Pe scurt, „bilantul” inundatiilor din comuna Botiza. Primarul Ioana Trifoi spune ca pagubele puteau fi mult mai mici daca alocarea banilor pentru lucrari hidrotehnice nu tinea cont de criteriul politic: „Trebuia sa se faca lucrari de aparare impotriva inundatiilor in toata localitatea. Documentatia a fost depusa din 2002, s-a dat unda verde si in 2004 trebuiau sa vina banii: 80 de miliarde de lei vechi. Dar s-a schimbat Guvernarea si n-au mai facut lucrari la Botiza. Erau 11 kilometri de lucrari, ca la noi toate casele is asezate pe malul apei. Erau aparate si gospodariile si drumul. Era o mare economie si nu era atata stres si panica in randul oamenilor, nu erau cheltuieli anapoda. Dar, in final, s-a aprobat finantarea, 113 miliarde si va acoperi toate zonele de risc. Au sosit deja utilajele si se va lucra, in doi ani trebuie sa fie gata”. Oricum, vechile lucrari au fost distruse de ape, care au sapat adevarate „transee”. Oamenii spun ca, daca nu ar fi invatat din experientele din anii trecuti, situatia era mult mai grava. Imediat ce au vazut ca „apele se umfla”, au inceput sa evacueze animale, mobila, electrocasnice si sa se adaposteasca la vecini. Ion Conta povesteste ca: „s-o bagat in casa apa. Ne-am dus la vecini, pa ceie parte si am avut o batrana pa care am dus-o de cu sara de aci. N-am durnit deloc, cum sa durnim? Am mutat tata mobila. Si ominii o dus animalele de la unu la altul, unde i-o ajutat Dumnezeu. O fot pompieri pa drum, da’ sa graiesc drept, aici n-o fo de strabatut. De vineau pompierii sa ma salveze pa mine sa omoreau ei cat de sus o fot apa. Noi am stat linistiti sus si am stragat ajutor, si apoi pa livezi o vinit nu stiu cine si ne-o scos. O fot dusa niste piatra pa mal, langa drum, da’ degeaba amenajezi cu piatra, ca tata o duce apa”. Un alt localnic, Vasile Costinar, completeaza: „Ce sa facem daca nu fac nimic aiestia? O vinit apa pa noi. Noroc ca am avut o masina de nisip afara si apoi o sarit omenii si cu pompierii si tat am pus in saci. Da tat o trecut in casa. O mai fo probleme aici, amu’ doi ani. O turnat pietrele astea, le-o cilindrat si o zis ca fac dig. Da’...”. Costinar spune ca si el a strans lucrurile de valoare din casa, pentru ca stie din anii trecuti ca despagubirile sunt „praf in ochi”: „De ceie tura ne-o ajutat cu 7 milioane de lei vechi. Da’ am avut pagube mari: aragaz, frigider, coltar, nici nu mai stiu cate o fost”. 18 case in pericol, lucrari de peste 3 miliarde distruse, punti, poduri, drumuri si lucrari hidrotehnice nimicite de ape. Puhoaiele au provocat pagube importante si in comuna Giulesti. Primarul Petru Codrea spune ca: „Am evacuat numai o persoana. O casa era incercuita de apa. Persoanele majore n-au vrut sa iasa, dar ne-au lasat sa evacuam un copil. La Berbesti sunt punti pietonale rupte, diguri... Da, s-a rupt digul nou... buna aparare. Anul trecut a fost facut digul si s-a distrus la prima ploaie. Pagubele estimative cu diguri, cu puntile pietonale afectate, podete, un pod afectat la structura... se ridica la peste trei miliarde lei vechi. Pompierii au venit ca au fost nevoiti sa taie o punte pentru ca era pericol de inundatie pentru casele de la Berbesti. A venit apa cu tot felul de lemne si a rasucit puntea. O data rasucita, toata apa a dirijat-o spre case. Asa ca, automat am chemat pompierii si au taiat-o. Problema mea este daca ma vor ajuta sa repar ce s-a distrus. Sunt luate de apa doua podete si patru punti pietonale.” Viceprimarul Gheorghe Bedeoan ne-a explicat la fata locului rationamentul ciudat dupa care se fac lucrarile hidrotehnice: „Au facut un dig, dar spre terenurile agricole. Au venit niste ingineri si s-au contrazis cu noi, desi n-au avut dreptate. In loc sa lase albia mai lata, au stramtat-o. In loc sa puna dale de beton pe partea unde-s case, le-au pus pe partea cu terenurile agricole. Iar apa a fost dirijata astfel spre partea unde-s case. Degeaba au pus gabioane pe partea dinspre case, ca alea nu tin. Apa a trecut peste gabioane si a ajuns in curte la oameni. A fost mare noroc ca s-a rupt digul deasupra podului, ca daca venea toata aici era mare inundatie”. Ciudat e insa faptul ca, la Berbesti, s-a facut o lucrare similara, dar au fost puse dale de beton pe ambele parti, desi in zona nu sunt case, ci doar terenuri agricole. Autoritatile cred ca proiectul de la Berbesti trebuia executat la Giulesti, si invers. De altfel, viceprimarul spune ca inclusiv muncitorii care au lucrat acolo vorbeau ca proiectele au fost inversate, din greseala! Cele doua proiecte insumeaza circa 60 de miliarde de lei vechi, dar „mai mult rau au facut. Degeaba fac betoane unde nu sunt case. A venit un director si cand i-am spus ce v-am spus dumneavoastra, a zis sa tac. Zilele trecute a fost si Flaviu Radu (sef serviciu Administrare Lucrari din cadrul DAST, n.red) si am inteles ca i-a zis primarului sa nu-si faca probleme ca totul va fi bine. Toti vin si te mint, unul azi, unul maine, iar oamenii la noi se plang”, spune viceprimarul. O alta lucrare executata prin DAST, de o jumatate de miliard de lei vechi a fost luata de viitura. Bedeoan explica: „Apele Romane au avut anul trecut o investitie de o jumatate de miliard aici si tot s-a spalat. Au pus bolovani, dar s-au dus”. Si la Feresti lucrarile hidrotehnice au fost sparte de ape: „Aici o venit apa peste tot. Digul, anul asta l-am refacut. Aici n-a fost apa deloc, dar rupand digul a venit pe aici. Digul l-o facut astia de la Ape acum 3 ani, dar nu l-o terminat si la prima viitura s-o rupt. Apoi l-am refacut anul trecut, impreuna cu ei si iar l-o spalat”. Acum, primarii localitatilor care au suferit pagube din cauza inundatiilor pregatesc documentatia in speranta ca guvernantii le vor aloca bani pentru refacerea lucrarilor distruse. Altfel spus, robinetul cu fonduri se va deschide din nou, si, fiind situatie „de extrema urgenta”, lucrarile ar putea fi atribuite fara licitatie. Rezultatul il vom vedea la urmatoarele inundatii. Oricum, alesii stiu deja ce-i asteapta. Bedeoan spune ca anii trecuti banii veniti in urma inundatiilor n-au fost cheltuiti eficient: „S-a ocupat de lucrari santierul de drumuri judetene, dar nu faceau nimic. Am renuntat la servicile lor cand am vazut cum lucreaza: veneau cu 10 tractoare cu remorci, nu faceau nimic si aduceau 10 oameni, care toti trebuiau platiti”. Dupa potop, multi pescari se arata La o zi dupa „potop”, raurile care provocasera inundatii au fost impanzite de pescari. Petru Codrea, primarul din Giulesti spune ca oamenii au incercat sa pescuiasca cu plase, chiar si in timpul noptii, desi erau in pericol de a fi luati de ape: „Am avut probleme si cu oamenii, ca apa crestea, iar ei stateau cu plasa sa prinda pestii. Sunt si oameni de astia, zapaciti”. Intre „Las Vegas” si inundatii In Baia Sprie, revarsarea Vaii Minei a afectat drumul si a pus in pericol gospodariile din zona. Localnicii din zona Montana spun ca problema e veche si acuza primaria ca nu a facut nimic pentru a rezolva situatia, desi exista disponibilitate si din partea minei. Alexandru Sipos spune ca „autoritatile zic ca-s alunecari de teren si au pus niste lemne, ca niste scobitori sa sustina stancile, dar trebuiau sa dirijeze cursul pe partea cealalta“. Iboico Dunca crede ca primaria a primit de multe ori bani pentru aceasta lucrare, dar nu s-a rezolvat problema: „Primaria de cate ori o luat banii pantru dealu’ aista, da’ n-o facut nimica niciodata. Numa’ o scos cu escavatorul, tat o miscat bolovanii aia mari si tot veneau altii. Mai mult rau o facut. Stancile o blocat valea si toata apa a iesit in drum, spre casele noastre. Noi ne-am amenajat singuri in jurul casei, ca nu ne putem baza pe astia. Ca astia promit, dar nu fac”. Primarul Valer Barbuloviciu raspunde insa relaxat la acuzatii: „Daca ne luam dupa ce s-o putut face, puteam orasul asta sa-l fac Las Vegas. Eu am facut proiectul, atata am putut face si l-am trimis la cabinetului prefectului.” Dig privat De frica puhoaielor, un giulestean si-a construit singur un dig de aparare impotriva inundatiilor. Petru Pop povesteste ca: „In fiecare an avem probleme, acum 2-3 ani a fost dezastru. Asa ca am facut digul asta de protectie. Daca nu era nici asta, era dezastru in casa“.