Micul Paris de Maramures

In cativa ani, Sighetul va deveni un „mic Paris” maramuresean. Pe locul centrului aglomerat va fi creata o piata pietonala, in care trasurile vor reprezenta singurul mijloc de transport acceptat. La periferie, se vor dezvolta centre de afaceri si zone industriale. 2009. Sighetu Marmatiei. Un centru supraaglomerat, cu strazi „doldora” de masini, parcuri in care trecatorii se „relaxeaza” pe coloana sonora asigurata de claxoane si zgomot de motoare, vanzatori ambulanti langa statui, comercianti si fabrici langa monumente istorice. Oameni care vin in centrul orasului sa munceasca si fug la periferie, sa se relaxeze. 2020. Sighetu Marmatiei: un centru linistit, neindustrializat, cu o piata pietonala in care te poti plimba in voie, cu trasura, printre porumbei si fantani arteziene. Cladiri istorice renovate, un Palat Cultural care „anima” viata culturala prin dotari si functionalitate, dar pastreaza parfumul efervescentei culturale interbelice. Mai jos, spre periferie, o altfel de efervescenta, economica. Oameni care merg spre periferia orasului sa munceasca si vin in centru sa se relaxeze. „Metamorfoza” e posibila si realista. Ba, mai mult, deja se lucreaza la redactarea „certificatului de nastere” al noului Sighet. De saptamani bune, Primaria Sighetu Marmatiei lucreaza, impreuna cu specialisti, societatea civila, oameni de cultura, directori de institutii, oameni de afaceri etc, la un fel de „biblie a dezvoltarii durabile”: Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU). Planul reprezinta un domeniu major de interventie al Programului Operational Regional 2007- 2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Pe langa elaborare si redactare, una dintre componentele importante ale planului este consultarea publica si asigurarea transparentei decizionale. Intr-un exercitiu de transparenta si democratie fara precedent in Sighetu Marmatiei, reprezentantii celor mai importante categorii sociale sau simplii cetateni pot sa-si spuna parerea sau sa propuna proiecte pentru dezvoltarea Sighetului. Viceprimarul municipiului Sighetu Marmatiei, Ovidiu Nemes, spune ca planul a fost structurat pe patru axe majore de interventie si se „intinde” pana in 2020: „Planul are finalitate cam in 2020, ultima componenta. Am luat in calcul 4 componente: una a mediului de afaceri, cea sociala, infrastructura si reabilitarea Centrului Istoric, adica o axa culturala, care include si reabilitarea Palatului Astra”. Ca orice strategie eficienta, PIDU Municipiului Sighetu Marmatiei a pornit de la stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe. Viceprimarul Nemes spune ca a fost realizata o analiza SWOT, care a identificat ca principale atu-uri potentialul turistic si cultural si asezarea strategica a municipiului la granita dintre UE si fostul URSS: „Avem un potential turistic urias. Practic, dorim ca Sighetul sa devina, prin acest proiect si prin finalitatea lui, un nod de legatura intre obiectivele turistice din jur si, aici, discut despre obiectivele UNESCO. Suntem, cred, singurul oras sau municipiu care are 5 obiective UNESCO pe o raza de 30 de kilometri. Avem traditii. Si avem zona de burg, care e tipica pentru orase sau asezari cu puternice amprente evreiesti. Si aceasta componenta o s-o folosim puternic, pe partea de turism”. Analiza SWOT a identificat insa si punctele slabe, care „dauneaza grav” imaginii si dezvoltarii municipiului. Viceprimarul Ovidiu Nemes spune ca un astfel de exemplu ar fi: „Concentrarea pe centru a activitatilor economice sau a numarului de firme, birouri, servicii cu sediu spre centrul orasul”. Pornind de la aceasta realitate, s-a dezvoltat al doilea „inel” al proiectului, cel care vizeaza sectorul economic. Viceprimarul Ovidiu Nemes explica: „Am incercat sa facem o deconcentrare spre o raza imediat apropiata a centrului, un inel, care are o plecare dintr-o fosta centrala termica din Cuza Voda, unde vrem sa facem un centru de afaceri, sa fie servere si tot ce inseamna logistica. Pentru componenta de afaceri, trebuia o motivatie si trebuia sa demonstram ca putem atrage bani prin investitia facuta. Si, atunci, a venit aceasta solutie: o retea pe fibra optica”. In acelasi timp, proiectul va rezolva si problema infrastructurii, pentru ca se aloca bani pentru refacerea strazilor si trotuarelor din zonele prin care trece reteaua. Viceprimarul spune ca, in aceste zone, se vor primi bani si pentru altfel de investitii, cum ar fi: „Paratrasnete pe cladirile care se afla in areal, captarea scurgerilor din jgheaburi si a apelor pluviale”. Practic, in urma implementarii acestui proiect, Primaria Sighet va deveni unul dintre cei mai importanti furnizori de internet prin reteaua de fibra optica, iar in prima etapa, conectarea va fi gratuita. Nemes spune ca: „E important pentru noi sa le oferim gratuitatea, sa decongestionam un pic partea centrala si sa atragem agentii economici in aceasta zona. In timp, probabil ca serviciile vor fi furnizate contra cost, dar cu siguranta va fi un pret mult mai mic decat in cazul altor operatori, dar si asa, in timp, aceasta va constitui o sursa de venit pentru comunitatea locala”. Primul „inel” al planului il reprezinta zona de burg, pe care si-o doresc tot mai mult sighetenii. Nemes spune ca: „Pentru zona centrala, eu visez de mult la o piata pietonala si vad ca au imbratisat multi aceasta idee. Parcurile astea doua din Centru nu se justifica in Sighet, suntem inconjurati de vegetatie. Si atunci, de ce sa nu exploatam, in zona de burg care va fi creata acolo, fiecare particica?”. Cronologic, primele proiecte care vor fi realizate sunt Centrul de Afaceri si un centrul social, „ACASA”. Nemes spune ca centrul „ACASA” este un „proiect mai vechi, l-am gasit aici, dar l-am integrat in plan, pentru ca are o componenta sociala puternica, are ca beneficiari persoane din categoriile defavorizate”. Pe lista proiectelor prioritare se afla si reabilitarea Palatului Culturii „Astra”, evaluata la 2,5-3 milioane de Euro. Anul trecut, printr-un proiect, a fost obtinuta finantarea pentru intocmirea unui Studiu de Fezabilitate, iar Nemes spune ca realizarea acestuia a fost atribuita unei firme importante din domeniul arhitecturii: „Studiul il face o firma mare din Sibiu, fostul arhitect sef al Sibiului. Incercam sa reinviem acest palat, sa fie acele sali multifunctionale acolo, sa fie incaperi pe care sa le putem inchiria. Eu sunt un tip de business, ma intereseaza ca, daca investesc un dolar, sa scot macar un cent. Prin inchirierea acelor spatii, cu siguranta, se va putea scoate un profit, plus ca intervenim la o cladire care, la ora asta, este afectata de o ciuperca ce, in timp, duce la degradarea sau chiar ruinarea ei”. O alta axa importanta a PIDU-ului este infrastructura. Iar portofoliul de proiecte al municipiului de „peste Deal” cuprinde vechile doleante ale sighetenilor, ca scoaterea din izolarea sau asigurarea unei legaturi durabile cu Ucraina. Viceprimarul Ovidiu Nemes crede ca Sighetul trebuie sa exploateze la maxim pozitia geografica in care se afla si sa o transforme in motor al dezvoltarii economiei si infrastructurii. Unul dintre cele mai importante proiecte sustinute si initiate de Nemes este constructia unui pod de trafic greu peste Tisa, un proiect care, acum cativa ani, parea fantasmagoric, dar despre care au inceput sa vorbeasca tot mai multi politicieni, fie ca au sau nu vreo legatura cu zona. Viceprimarul de Sighet spune ca podul a fost una dintre temele principale lansate in campania electorala pentru alegerile locale, desi, in momentul respectiv, proiectul era „uitat” undeva, prin sertare: „Prima data, am adus eu in discutie problema podului peste Tisa, in campania electorala. Pana atunci, nu s-a vorbit despre acest proiect la modul serios. Era o bazaconie sau o utopie, dar de atunci, l-au preluat si alti politicieni. Era uitat acolo, undeva, nu se stia daca exista Proiect Tehnic sau Studiu de Fezabilitate, nu se stia nimic. Era o chestie asa: cineva l-a facut si acolo a murit. Si acum, toti politicienii, care n-au nicio treaba sau niciun interes in partea asta de judet, pedaleaza pe el. Din punctul meu de vedere, este o chestiune care se va realiza, pentru ca nu este legata doar de dezvoltarea economica a zonei Maramuresului Istoric, ci si de un viitor economic dintre Romania si Ucraina, unde noi avem un interes clar. Este punctul de limita intre UE si fosta Federatie Rusa. Suntem o granita Euro-Non-Euro. Noi avem in zona in jur de 9-10 hectare de teren, pe care se va putea dezvolta partea economica: firmele de logistica care fac transportul, tot ce inseamna curierat”. Stapanul inelelor Odata cu lansarea in dezbatere a PIDU, au fost lansate si patru site-uri dedicate acestui plan: marmatia.ro, marmatia.net, marmatia.com si marmatia.eu, fiecare pe cate un „cerc” de interes, prin care cetatenii pot completa si niste chestionare tematice referitoare la PIDU, pot face propuneri, pot vota cei mai cunoscuti sigheteni sau isi pot vedea, la propriu, alesii, prin cele patru webcam-uri. Primele efecte Viceprimarul de Sighet, Ovidiu Nemes, spune ca primele „efecte” ale PIDU vor fi vizibile din toamna: „La primele alocari de fonduri pentru centrala termica, centrul de afaceri si reteaua de fibra optica. Baia Mare merge mult spre social, pentru ca cota de cofinantare e mult mai mica, de 2%. Pe business, nimeni nu a mers, pentru ca cota de cofinantare e de 50%, dar exista sanse mult mai mari ca proiectul sa fie declarat eligibil. Dar pentru asta, noi suntem obligati sa pregatim 500.000 de Euro. Solutia pe care am marsat de cand am intrat la Primarie este vanzarea spatiilor comerciale, noi detinem un patrimoniu de milioane de Euro si care ne aduc o chirie sau un profit anual de 2 miliarde”. Tunelul pe sub Gutai, reloaded! Nemes spune ca proiectul tunelului pe sub Gutai, transformat intr-un soi de utopie, este realizabil: „Tunelul pe sub Gutai mi se pare realizabil si este, oarecum, legat de acest pod peste Tisa. Constructia tunelului pe sub Gutai este important, pentru ca scurteaza relatiile de transport marfa si, atunci, este un interes si al celorlalti, nu numai al nostru, de a ajunge in Baia Mare. La fel, si in cazul baimarenilor, pentru a ajunge mai usor in Polonia, in Ucraina. Nu cred ca este o chestie nerealizabila. Am circulat in Europa, pe 100 de km de autostrada ai 30 de tuneluri, care toate sunt mai lungi decat ce-ar fi pe sub Gutai, astazi. Noi discutam daca ar fi oportun si realizabil, cand europenii au deja astfel de tuneluri”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro