„Mica Unire”. 55 de basarabeni au refăcut, în sens invers, drumul voievozilor întemeietori de ţară

Unirea se face întâi prin oameni şi abia apoi prin tratate. Sunt, cu adevărat români, toţi care gândesc şi simt româneşte şi, mai ales cei care iubesc România, chiar dacă unii n-au văzut-o niciodată, asemeni celor 55 de basarabeni care au ajuns la finele săptămânii trecute în Maramureş. Acţiunea face parte din proiectul Platformei unioniste Acţiunea 2012, intitulată sugestiv „10.000 de basarabeni în România” şi a fost organizată de o mână de oameni de suflet de la nivel local şi sprijinită de GAZETA de Maramureş. Urmează o poveste emoţionantă despre „acasă” şi „mama” numită România.

În vara acestui an, o mână de tineri basarabeni îi scriau o scrisoare preşedintelui Iohannis, după ce au parcurs sute de kilometri prin ploaie, caniculă sau furtună: „Noi n-am vrut să fim aşteptaţi. Când revii acasă des, mama nu te mai întâlneşte cu masa întinsă, ci te ceartă de ce n-ai spălat cana după tine când ai plecat. Domnule Preşedinte, noi vrem să ne certaţi că n-am spălat cana, nu mai vrem să fim aşteptaţi. Suntem tineri, suntem entuziaşti, este adevărat! Dar suntem o mie care gândim la fel. Fiecare dintre noi are cel puţin părinţii, fraţii, verişorii şi vecinii care gândesc la fel. Domnule Preşedinte, noi suntem doar 3 milioane peste Prut”.

Aşa cum, pentru noi, Basarabia rămâne o lacrimă neştearsă de decenii întregi, pentru ei, România rămâne o speranţă neştirbită, în ciuda tuturor piedicilor politice şi birocratice.

Rostesc România aproape cu sfinţenie şi aşteaptă s-o vadă într-o zi, aşa cum un copil orfan visează să-şi vadă mama pe care n-a cunoscut-o şi pe care şi-a imaginat-o în cele mai mici detalii, ani întregi.

55 dintre ei şi-au împlinit visul la finele săptămânii trecute. Şi, contrar îndemnului din scrisoarea tinerilor către preşedinte, au fost aşteptaţi în Maramureş de oameni de suflet, care i-au primit şi i-au tratat ca pe unii de-ai lor. De fapt, reprezentantul în Maramureş al asociaţiei „Acţiunea 2012”, profesorul Iustin Talpoş, aşa i-a şi întâmpinat: „Bine aţi revenit acasă!”

Cei 55 de basarabeni au parcurs practic, în sens invers, traseul voievozilor întemeietori de ţară. Acţiunea face parte dintr-un proiect mai amplu al Platformei unioniste Acţiunea 2012, intitulată sugestiv „10.000 de basarabeni în România”.

Până acum, au ajuns în ţara noastră mii de basarabeni, dar e pentru prima data când un astfel de grup ajunge în Maramureş, deşi cerere a existat, Maramureşul fiind una dintre cele mai dorite destinaţii. Acum însă, reprezentanţii locali ai asociaţiei, sprijiniţi de oameni de bine, şi-au asumat preluarea unui autocar de basarabeni, care n-au mai ajuns până acum în judeţul nostru. GAZETA de Maramureş şi-a manifestat de la început sprijinul pentru acest proiect şi a contribuit la realizarea lui.

Profesorul Iustin Talpoş explică: „Selecţia în cadrul programului s-a făcut benevol, ei achitându-şi transportul şi alte cheltuieli pe care organizaţiile locale nu le-au putut suporta prin fonduri proprii. Până acum au fost grupuri în mai multe judeţe: Hunedoara, Neamţ, Iaşi, Suceava. În Maramureş a ajuns un autocar cu 55 de persoane, care a cuprins 53 de cetăţeni basarabeni, plus doi conducători auto. Dintre ei, 32 au fost elevi şi studenţi, însoţiţi de 6 dascăli şi 15 părinţi. Majoritatea sunt din Chişinău, dar au mai fost persoane şi de la Cahul şi Bălţi”.

Iustin Talpoş spune că maramureşenii s-au arătat, ca întotdeauna, ospitalieri şi dispuşi să ajute: muzeele au oferit intrare gratuită, autorităţile locale din Petrova şi primarul Ioan Petrovai, împreună cu obştea mănăstirii „Izvorul tămăduirii ”, le-au asigurat cazarea şi mesele de dimineaţa şi seara, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş, le-a oferit o masă de prânz, Asociaţia „Eternul Maramureş” tot un prânz, Biserica ortodoxă Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul şi părintele Vasile Fodoruţ din Baia Mare i-au primit în centrul cu acelaşi nume, Ioan Ilban, preşedintele AFDPR Sighetu Marmaţiei le-a înlesnit intrarea gratuită la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi le-a fost ghid prin muzeu, părintele Luţai din Săpânţa le-a înlesnit intrarea gratuită la Cimitirul Vesel, alţii au contribuit cu mici suveniruri legate de istoria şi tradiţiile Maramureşului, pe care să le ducă în Basarabia etc. Altfel spus, un gest de solidaritate firească şi încă o dovadă că, atunci când există unitate în gândire, lucrurile se pot mişca.

Profesorul Iustin Talpoş spune că: „Primul lucru care i-a impresionat au fost munţii. Ei nu au văzut niciodată un munte. Vineri au vizitat comuna Petrova, însoţiţi de domnul primar Ioan Petrovai, apoi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezis-tenţei din Sighet şi Cimitirul Vesel din Săpânţa. Sâmbătă au vizitat oraşul Târgu Lăpuş, mănăstirea Rohia, apoi au luat masa oferită de Asociaţia „Eternul Maramureş” la Centrul Sf. Iosif Mărturisitorul din Baia Mare, iar după-masă au vizitat câteva dintre muzeele din oraş: Muzeul de Mineralogie, Muzeul Satului  şi Centrul vechi. 

Duminică au vizitat oraşele Vişeu de Sus, Borşa, Complex Borşa, au mers cu telescaunul şi au văzut Cascada Cailor, apoi au plecat spre casă, vizitând zona gura Humorului, cu mănăstirile de acolo. Au primit şi mici suveniruri: hărţi, monografii, reviste etc”.

Maramureşul i-a impresionat, astfel că şi-au anunţat deja intenţia de veni din nou aici, poate în preajma sărbătorilor de iarnă, pe rit vechi sau în preajma Sfintelor Paşti. Iustin Talpoş spune că şi-ar dori ca de sărbătorile de iarnă să-i poată duce la românii din dreapta Tisei. 

Interesant a fost că niciunul dintre ei nu s-a simţit străin în aceste locuri pe care nu le-au mai văzut niciodată, ci s-au simţit acasă. Deşi, la nivel de mentalitate se simte discrepanţa între generaţiile crescute şi educate în era comunisto-sovietică şi tinerii care visează la Unire, toţi se simt români. Tinerii nu văd alt viitor al Basarabiei decât o unire cu România în cadrul Uniunii Europene. Şi, deşi ani la rândul li s-a spus că sunt moldoveni, nu români, şi că vorbesc limba moldovenească, nu limba română, ei cred altfel. Şi ştiu că adevărul istoric e altul. Pentru ei, Basarabia e România şi nu se sfiesc să spună oriunde asta. De aceea, mulţi dintre tineri, ajunşi în Maramureş, elevi de liceu, ar vrea să se întoarcă aici ca şi studenţi, unii s-au şi interesat ce posibilităţi există pentru studiile universitare. Apoi, vorbind de viaţa grea de peste Prut şi comparând-o cu cea din România, ne văd ca pe o ţară dezvoltată, europeană. Mulţi au rămas surprinşi de condiţiile de aici, şi au recunoscut că se aşteptau să găsească o zonă mai puţin dezvoltată.

Ca şi tinerii noştri, şi cei din Basarabia vor o schimbare şi ştiu exact cum: prin unire. Atunci când alţi tineri îi vor scrie preşedintelui, cu siguranţă îi vor spune: „Suntem români. Acum ştim asta, pentru că am fost în locul din care au plecat voievozii întemeietori de Ţară”.

În urma acestei prime vizite cu siguranţă se vor stabili şi alte parteneriate şi se vor contura noi proiecte atât la nivel instituţional, cât mai ales uman. Profesorul Iustin Talpoş spune că vor exista acţiuni de genul schimburilor de experienţă între şcoli.

„Viitoarea unificare trebuie să provină de la firul ierbii, de la dorinţa ambelor populaţii şi credem că această dorinţă va fi stimulată prin cunoaştere. Cu bune şi cu rele, fraţii de peste Prut trebuie să ne cunoască şi nu le putem prezenta numai Bucureştiul sau alte centre urbane. În ciuda defetismului nostru, România are multe modele de succes

în societatea de astăzi”.

George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

10.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova, reprezentând diferite categorii sociale, vor vizita România. În toate judeţele României vor veni grupuri organizate, la iniţiativa Platformei Unioniste Acţiunea 2012. 52% din cetăţenii de peste Prut sunt favorabili unei viitoare Uniri, conform unui sondaj realizat în februarie 2014 de Centrul Român de Studii şi Strategii.