Mi-am propus să promovez tineri artişti maramureşeni

Mihai Covaci s-a născut la 3 septembrie 1958, la Deseşti, judeţul Maramureş. În anul 1982 a absolvit Restaurare pictură murală, la clasa profesor Ioan Savu. A pictat mai multe biserici din ţară şi Catedrala Coptă Sf.Marcu din Alexandria, Egipt. Este preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă din România.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre ACOAR?

Mihai Covaci: Din anul 2013 am fost ales preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă din România. Suntem afiliaţi la organismul central CINOA, de la Bruxelles, care cuprinde asociaţii din toată lumea, inclusiv din Australia. În ACOAR sunt cincisprezece membri, respectiv cele mai prestigioase galerii de artă din ţară, din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Sfântu Gheorghe. După îndelungi verificări, am reuşit să triem lucrările expuse în galerii, pentru a stopa introducerea pe piaţa operelor de artă a falsurilor, fenomen care este foarte răspândit la ora asta pe piaţa românească. Aş putea să vă dau ca exemplu Casa de licitaţii Ara Art, care de la începutul activităţii sale şi până la ora actuală a comercializat falsuri în proporţie de 90%. La ultima lor licitaţie, lucrările au fost falsuri 100%. 

Rep.: E chiar atât de răspândită falsificarea operelor de artă?

M.C.: Din păcate, da. La noi, falsurile sunt groteşti. Se falsifică tot, până la Tonitza, Aman sau Corneliu Baba, încercându-se imitarea stilului artistului. Tot Ara Art a scos la licitaţie un fals după Tonitza şi un altul după Dărăscu. Muzeul din Piatra Neamţ expune acuma colecţia de artă a doctorului Tesloianu din Iaşi, piesele expuse fiind falsuri după mari artişti, printre aceştia numărându-se Baba, Piliuţă, Băncilă şi Grigorescu. Există colecţionari care, de-a lungul timpului, au achiziţionat falsuri cu certificate de „expertiză”, eliberate de către experţi acreditaţi ai Ministerului Culturii şi acuma încearcă să scape de ele. Pot să vă spun că şi la Safari Art, eveniment desfăşurat nu cu multă vreme în urmă, mulţi participanţi au încercat să aducă falsuri. Am creat o comisie din experţi independenţi şi am scos falsurile de pe simeze. Aşa cum am mai spus, piaţa falsurilor e foarte mare. Există colecţii de 200, 300 de lucrări, toate falsuri, dar care au, fiecare, un certificat de autenticitate.

Rep.: Aveţi o colaborare bună cu Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

M.C.: Într-adevăr, colaborarea cu muzeul băimărean este una deosebită. Am stabilit această colaborare în urmă cu cinci ani. De atunci, am restaurat aproximativ o sută de lucrări din patrimoniul muzeului, printre acestea numărându-se şi excepţionalul triptic al lui Boromisza. Am şi făcut o expoziţie în Baia Mare cu lucrările restaurate de noi. Sper ca această colaborare să dureze, aici fiind extrem de important sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş.

În cadrul Chris Art şi European Art Gallery, în afară de faptul că realizăm restaurări, organizăm anual trei sau patru expoziţii cu lucrări ale artiştilor români plecaţi în străinătate, care, de-a lungul timpului, au reuşit să-şi facă o cotă de piaţă consistentă, cum ar fi: Nicolae Maniu, Michael Lassel, considerat în Germania un fel de Salvador Dali, Jackie Zemleny sau Nicolae Mocanu, stabilit la Paris. Organizăm şi o expoziţie a artiştilor tineri: Iuliana Bârsan, Dorel Topan, Ioan Anghel Negrean, Florin Ghergu, Camelia Moisima, Ovidiu Avram şi Gabriela Culic, aceasta din urmă obţinând şi urma promovării realizate de noi, Premiul Moldovei la pictură. Dorel Topan a fost contactat de mai multe galerii de artă din Statele Unite ale Americii, tot datorită promovării făcute de European Art Gallery, care este considerată, la ora actuală, una dintre cele mai prestigioase galerii de artă din România, cunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Rep.: Care sunt tendinţele actuale pe piaţa operelor de artă?

M.C.: Deocamdată piaţa operelor de artă cunoaşte o stagnare generată de faptul că oamenii nu cumpără lucrări de artă din plăcere, ci consideră acest act ca o investiţie. Ori această investiţie a devenit oarecum nerentabilă în momentul în care preţurile au început să scadă. Din păcate, sunt foarte puţini cumpărători de artă modernă şi contemporană.

Rep.: Poate fi vorba şi de o lipsă de educaţie artistică?

M.C.: Da, această lipsă de educaţie artistică este principala cauză a fenomenului pe care l-am amintit mai înainte.

Rep.: Cum staţi cu proiectul de la Deseşti?

M.C.: La Deseşti am început lucrările în anul 2000. Iniţial am vrut să fac turism în case vechi, după care am renunţat. Acuma, în cele cinci case ridicate acolo va fi expusă colecţia mea de piese etnografice şi artă populară. Colecţia cuprinde ceramică tradiţională din toate zonele ţării, inclusiv colecţia Alexandru Şainelic, colecţia de icoane a dr.Ciobanu, plus icoanele din colecţia mea, peste cinci sute în total, mobilier vechi, piese de inventar casnic, textile, icoane pe lemn din toată Transilvania şi covoare vegetale vopsite cu culori naturale. Am gândit acest spaţiu oarecum legat de biserica UNESCO. Turiştii care vin să vadă biserica vor putea vedea, în apropiere, şi obiecte de artă tradiţională din întreaga Transilvanie. Două case sunt deja amenajate şi, dacă îmi ajută bunul Dumnezeu, până în mai anul viitor, vreau să fac deschiderea oficială.

Rep.: Ce proiecte aveţi în viitorul apropiat?

M.C.: Mi-am propus să promovez tineri artişti maramureşeni. Vreau să-i duc şi să-i fac cunoscuţi publicului de artă din Bucureşti, pentru că, ne place sau nu, dacă nu eşti cunoscut acolo, nu exişti ca artist. Din acest punct de vedere, cred că sunt foarte importante eforturile depuse de Tiberiu Alexa pentru a participa la cele două ediţii ale Art Safari cu piese din patrimoniul muzeului pe care-l conduce, făcând astfel cunoscut în capitală Centrul Artistic Baia Mare. 

„La noi, falsurile sunt groteşti. Se falsifică tot, până la Tonitza, Aman sau Corneliu Baba, încercându-se imitarea stilului artistului. Tot Ara Art a scos la licitaţie un fals după Tonitza şi un altul după Dărăscu. Muzeul din Piatra Neamţ expune acuma colecţia de artă a doctorului Tesloianu din Iaşi, piesele expuse fiind falsuri după mari artişti, printre aceştia numărându-se Baba, Piliuţă, Băncilă şi Grigorescu. Există colecţionari care, de-a lungul timpului, au achiziţionat falsuri cu certificate de „expertiză”, eliberate de către experţi acreditaţi ai Ministerului Culturii şi acuma încearcă să scape de ele”.

Mihai Covaci