Meșterul Cimitirului Vesel de la Săpânța este Tezaur Uman Viu

Zilele trecute, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu următoarelor 12 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. În comunicatul primit de la Ministerul Culturii, sunt trecute cele 12 persoane care primesc titlul onorific. Printre ele, spre marea bucurie a Maramureșului, se regăsește și Dumitru Tincu Pop, care a obținut această distincție pentru spiritualitate cruci și epitafuri. Pentru cine nu știe, Tincu Pop este meșterul care lucrează la Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Cimitirul Vesel din Să­pânța a fost creația meșterului popular Stan Ioan Pătraș. Prima cru­ce, creația acestuia, a fost realizată în 1935. De atunci, Stan Ioan Pătraș a continuat cu realizarea crucilor după formatul cunoscut în întreaga lume. Artistul maramu­reșean a cules fapte din viața consătenilor lui, a surprins imagini din Săpânța acelor ani. În versurile scrise pe cruce, artistul a sintetizat viața celui care plecase spre Cele Veșnice. Stan Ioan Pătraș a fost cunoscut ca fiind un om cu mult umor, cu prezență de spirit, putea scoate versuri din registru umoristic, „la moment”, surprinzându-și prietenii și pe cei care îl ascultau. Artistul din Săpânța a început în 1935, a mers până în 1977, an în care a trecut în eternitate. Din acel an, a început să lucreze celebrele cruci Dumitru Pop Tincu, cel care a fost lăsat continuatorul meșteșu­gului, cel care trebuia să ducă mai departe Cimitirul Vesel. De atunci, meșterul Tincu Pop a lucrat și a dus Cimitirul Vesel la nivelul de acum. Sunt peste 1200 de cruci albastre în cimitirul devenit o atracție turistică. În cei peste 40 de ani de când lucrează în cimitir, meșterul Tincu Pop a îngrijit moș­tenirea lăsată de Stan Ioan Pătraș, inclusiv casa în care a fost realizat atelierul celebrului  meșter.

Programul TEZAURE UMANE VII, implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Programul vizează identificarea și recunoașterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al pre­formării, fiind capabili să trans­mită un anumit element de patrimoniu imaterial în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților. În urmă cu 10 ani, doi maramureșeni au primit acest titlu onorific: Valer Burzo, din comuna Suciu de Sus, rapsod popular  și Nicolae Pițiș, din comuna Lăpuș, rapsod popular.
Tezaure Umane Vii a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, a specialiștilor și a publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excep­țional al preformării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia. La noi în țară, proiectul UNESCO a început în 2010. Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal și netransmi­sibil.
La titlul de Tezaur Uman Viu nu pot candida persoane care au ur­mat o formă de învățământ teoretic, vocațional și tehnologic în do­meniul pentru care solicitantul aplică. De asemenea, la titlul de Tezaur Uman Viu pot candida persoane care, în momentul depunerii candidaturii, au o experiență de minimum 25 de ani în domeniul pentru care candidează.
Domeniile de activitate pentru care se poate aplica: prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor, prelucrarea fibrelor și firelor textile, prelucrarea pieilor și blănurilor, prelucrarea osului și a cerii, prelucrarea cornului și a osului, boș­tinărit, lumânărit, instalații de captare a apei potabile, măcinat cereale, zdrobire și presarea se­min­țelor (teascuri), uscat și afumat fructe (prune, perje, mere), cazan de țuică, dârste, pive, vâltori, șteampuri, alimentație, ocupații, cunoștințe despre om și natură, port, spiritualitate și alte elemente de patrimoniu cultural imaterial. Deși pare simplă obținerea acestui onorant titlu, lucrurile sunt destul de complicate și de durată. Dosa­rul pentru Dumitru Tincu Pop a fost întocmit de Natalia Lazăr, cadru didactic la  Universitatea de Nord din Baia Mare, poate singurul specialist din partea de nord a României ce poate realiza cu succes, dosarele candidaților pentru acest titlu.
„Din 1977, sunt continuatorul Cimitirului Vesel. Aici mi-a fost munca și am menținut acest Cimitir până în ziua de astăzi. Ministerul Culturii a acceptat dosarul meu, luând aminte de toate cele depuse în el. Dosarul a fost realizat de doamna  Lazăr, împreună cu una din fiicele mele. Toate documentele arată cu ce am contribuit eu după moartea lui  Stan Ioan Pătraș. În rest, lucrurile sunt și nu sunt atât de limpezi.  Am avut mai multe procese cu cei care au venit acum să revendice moștenirea lui Stan Ioan Pătraș și ele s-au terminat. Nu au reușit nimic.
În perioada pandemiei și în acest an am avut turism în Săpânța, au venit oameni. În vara asta, au fost foarte mulți turiști români și polo­nezi. Dar tot timpul aici a fost full. Sunt mulțumit de titlul obținut și îmi duc munca mai departe. Eu nu am be­neficiat de nimic de la statul român, niciodată. Dar sunt mul­țumit că Ministerul Culturii mi-a acordat, după 44 de ani, acest titlu”, a declarat Dumitru Tincu Pop.

Strănepotul lui Stan Ioan Pătraș, pregătit să preia munca la  Cimitirul Vesel
În scurta discuție cu noul Tezaur Viu, am aflat și un lucru senzațional. Dumitru Tincu Pop își pregătește urmașul în munca de la Cimitirul Vesel. De mai mult  timp, lucrează  cu un  strănepot de-al lui Stan Ioan Pătraș.
„În altă ordine de idei, îmi pregătesc un continuator. O să îmi preia această muncă. O să  fie omul potrivit la munca de aici. Lucrăm de mai mulți ani, dar de un an îl pregătesc, zi de zi aproape. Și vreau să-i dau toată sursa mea de inspirație și tot ce-am avut eu până în ziua de astăzi. Face parte din familie, din familia lui Stan Ioan Pătraș. Îl cheamă tot Stan Ioan Pătraș, este stră-strănepotul cunoscutului meșter maramureșean. Sunt mândru că am cui să-i dau numele și meseria. Are 30 de ani și văd că lucrează bine și are și inspirație. Îi merge mintea ca să poată înainta”, a spus Dumitru Tincu Pop.