Mesajul Arhiepiscopului Bartolomeu

Inaltpreasfintite Parinte Justinian, Preasfintite Parinte Justin, Distinsi membri ai Adunarii Eparhiale si reprezentanti ai autoritatilor, Preacucernici si Preacuviosi Parinti, Preacuvioase Maici, Iubiti credinciosi, Spuneam la un moment dat ca e important sa faci istorie, dar mai important e sa o folosesti atunci cand ea ti se ofera, asumandu-ti riscul inceputului, dar si bucuria de negrait a celui ce deschide drumuri spre sufletele oamenilor. Un astfel de moment s-a aratat si pentru credinciosii maramureseni si satmareni, in urma cu douazeci de ani, cand li s-a oferit sansa si binecuvantarea de a avea in mijlocul lor prezenta permanenta a unui episcop numai al lor, ca sa le fie parinte si povatuitor pe calea mantuirii. Din acel moment, in Biserica noastra a pornit semnalul unei mult asteptate reasezari a structurilor administratiei bisericesti, mai atente la nevoile pastoritilor ei, proces care a continuat fericit in anii si deceniile ce au urmat. Infiintarea acestei eparhii in nord-vestul Transilvaniei nu a reprezentat altceva decat trezirea radacinilor ei, care sunt adanc infipte in stravechiul pamant al dacilor liberi. Ele coboara cu peste 6 secole in urma, spre manastirea din Peri Maramures si spre episcopii ortodocsi care isi gaseau in Maramures nu doar linistea in fata oprimarilor istoriei, dar si sufletele dornice de a primi binecuvantare si intarirea in credinta. In acest lung sir de ierarhi, cu un remarcabil curaj apostolic se inscrie si Sfantul Iosif Marturisitorul din Maramures, care a ales sa-si apere credinta in ciuda tuturor ofertelor de mai bine, rezistand pana la capat in fata presiunilor celor care au inteles ca ortodoxia se poate targui. Inaltpreasfintia Voastra, Experienta insa ne-a invatat ca o Eparhie se naste greu, cu multe lipsuri si privatiuni pentru cei care isi asuma acest apostolat al Bisericii, dar si cu pasiuni alimentate de vechi resentimente confesionale. Inaltpreasfintia Voastra le-ati indurat din plin, ca unul ce are in spate experienta unei intregi vieti de manastire, fapt ce v-a intarit in convingerea ca adevarata putere a omului vine din rabdarea si din felul cum isi asuma toate incercarile primite de la Dumnezeu, dupa care urmeaza bucuriile. ªi ele n-au incetat sa apara, cand iata, astazi, la douazeci de ani, Episcopia Maramuresului si Satmarului sta sub semnul unei prezente vii si innoitoare a Duhului Sfant, dand o vie marturie lumii despre Hristos si despre Evanghelie. Acum, la implinirea a douazeci de ani de pastorire ca episcop al Maramuresului si Satmarului, proiectul rectitoririi Manastirii Rohia, constructia din temelii a noii Catedrale, a Centrului Eparhial, canonizarea Sfantului Iosif Marturisitorul, dar si eficienta organizare pastorala, precum si remarcabila renastere a monahismului, dau marturie si Va innobileaza intreaga slujire arhiereasca. Facem impreuna parte dintr-o generatie care a trait crunta opresiune a comunismului, dar care a avut puterea si taria de a lupta pentru idealul libertatii si pentru respectul si demnitatea Bisericii stramosesti, pe care suntem datori sa le aparam si astazi cu aceeasi convingere si fermitate. Va felicit pentru intelepciunea, rabdarea si tactul parintesc cu care ati cladit aceasta Eparhie, precum si pentru taria de caracter cu care ati depasit toate neajunsurile, cu increderea ca nimic bun nu se face fara lupta si fara jertfe. In incheiere, Va rog sa primiti, acum la acest moment aniversar, Inaltpreasfintite Parinte Justinian, frateasca mea imbratisare in Hristos Domnul, impreuna cu urarea de a pastori, cu multe realizari frumoase si in sanatate deplina. BARTOLOMEU Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului