Mesaj pentru miniştrii tehnocraţi sau netehnocraţi: Daţi-ne Aeroportul!

Zilele trecute spectrul izolării Maramureşului a plutit din nou prin cabinetele politicienilor, la conferinţe de presă sau în declaraţii directe. Deputatul ALDE, Cornelia Negruţ a spus că ministru Transporturilor a afirmat că, personal, crede că nu sunt fezabile proiectele unor Aeroporturi aflate la o distanţă de 60 de kilometri, unul de altul, respectiv Baia Mare-Satu Mare şi Arad-Oradea. Fără a fi nuanţată, declaraţie ministerială a alimentat din nou temerile maramureşenilor că nu se va primi finanţare pentru Aeroport, iar noi, nordul vom rămâne în aceeaşi negură a indiferenţei faţă de unul dintre cele mai puternice branduri ale României.

Din păcate, suntem învinşi că actualul ministru şi tehnocrat pe-deasupra se alătură seriei de miniştrii nefaşti ai transporturilor ce au izolat Maramureşul în mod nejustificat.

Gheorghe Dobre a fost cel care, potrivit politicienilor, era sigur că în această parte de ţară sunt mulţi maghiari şi nu a vrut să dea drumul unor proiecte de infrastructură mare pentru nord. A urmat Radu Berceanu, un obtuz ce a scos teza Aeroporturilor prea multe şi mărunte, dar şi cea a unui drum rapid cu un sens, pentru noi, o „subspecie” de români.

Au urmat alţii ce au reluat aceste teme şi din încheietura mâinii au tăiat la greu din proiectele nordului. La un moment dat pe harta României erau două pete albe într-o Românie în care se construiau de toate, de la drumuri la Aeroporturi. Cele două pete albe erau Maramureşul şi Covasna.

Apoi s-a spus că a fost o situaţie de lobby făcut de politicieni influenţi.

Dar şi Maramureşul a avut chiar miniştri în mai multe guverne. S-ar fi crezut că aceştia au tras pentru judeţ, au uşurat aducerea de finanţări importante pentru proiecte mari, importante.

Singura realizare a acestor ministeriabili a fost declararea judeţului ca zonă defavorizată pentru vreo şapte ani, ceea ce ar fi trebuit să ducă la dezvoltarea unor afaceri ce ar fi dus la cote înalte o economie ce era deja condamnată la dispariţie de către organismele internaţionale în care doream să intrăm. Zona defavorizată a fost benefică pentru un grup de oameni, din zona alcoolului, a bilelor de mină şi altele, un grup de oameni ce s-au îmbogăţit nefiresc de repede şi mult, contrar tuturor teoriilor economice. După trecerea celor şapte ani, afacerile ălora au dispărut, averile au rămas, iar judeţul a devenit cel mai izolat, din punct de vedere al infrastructurii.

De aceea am dorit să vedem care este acum situaţia    

Prima oprire a fost la directorul Aeroportului, Dorin Buda.

„S-a finalizat proiectul tehnic, licitaţie, proiectare plus execuţie. Până la sfârşitul anului trecut s-a rezolvat problema cu exproprierile, Consiliul Judeţean a dat banii pentru acestea. Am obţinut autorizaţia de construire, am predat amplasamentul constructorului. S-a făcut o parte din lucrări, în cuantum de un milion de lei până la sfârşitul anului trecut. Datorită condiţiilor meteo am suspendat execuţia lucrărilor. Am finalizat proiectul tehnic şi l-am depus la Autoritatea Aeronautică şi aşteptăm să obţinem avizul pentru acest proiect tehnic. Constructorul a realizat etapele premergătoare execuţiei propriu-zise. Au identificat topografic ce trebuie executat, au făcut prospecţiunile geologice, au făcut alte lucrări necesare. De săptămâna viitoare, în ritm susţinut vom începe lucrările. Vor fi trei şantiere, unul pentru pista de decolare-aterizare, unul pentru construcţia drumului spre Bozânta Mare, unul pentru regularizarea râului Băiţa. Constructorul a adus şi un grafic de execuţie de lucrări. Vor lucra şapte zile din şapte, 24 de ore din 24. Termenul de execuţie, conform contractului este de 90 de zile plus 30 de zile lucrările conexe, verificări, teste, încercări. Totul va fi gata pe 30 iulie.

În ceea ce priveşte finanţarea, nu am primit nici-un răspuns de la ministerul Fondurilor europene. Am înţeles că proiectul nostru este alături de alte mari proiecte din toată ţara, inclusiv cel cu depozitul ecologic, cu canalizarea şi altele. Sunt şi alte Aeroporturi în această situaţie. Sperăm să primim finanţarea!”, a spus Dorin Buda, directorul Aeroportului băimărean.

Legat de declaraţiile ministrului Transporturilor, Buda a spus că aceste declaraţii sunt corecte din punct de vedere al criteriilor aprobării fondurilor europene şi evaluarea cererii de finanţare.

„Cam asta e practica UE. De aceea proiectul Aeroportului din Satu Mare a fost pus ca unul de rezervă. Noi suntem cuprinşi în reţeaua de transport trans-europeană. Asta se urmăreşte dezvoltarea acestor reţele. Noi am fost recomandaţi de consultantul care a întocmit Master-Planul ce a fost agreat de UE. Noi suntem cuprinşi în Master-Plan ca aeroport regional, iar Satu Mare este la categoria regional-mic. Noi am avut tot timpul dublu numărul pasagerilor. Un investitor strategic are în vedere achiziţionarea unei suprafeţe importante de teren în apropierea aeroportului pentru investiţii. Altfel spus, toate conduc spre un rezultat pozitiv pentru noi. Nu ştiu ce alte mişcări, politice, partinice se pot face, dar avem şanse pentru a realiza acest proiect. În acest context, consider că ministrul Transporturilor a dat o declaraţie rezonabilă. Nu ştiu dacă vor intra ambele aeroporturi la fazarea fondurilor europene…La Satu Mare s-au realizat 90% din lucrări, dar acest lucru nu are importanţă la fazare. Se fazează inclusiv studiile de fezabilitate. Nu contează că ei au făcut mai mult!”, a mai spus Buda.

Apoi, am ajuns în biroul vicepreşedintelui CJ, Gabriel Zetea.

„În această săptămână, marţi, împreună cu senatorul Liviu Marian Pop şi deputatul Gheorghe Şimon am avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, domnul Costescu, cu directorul CNADR şi alţi directori din cadrul ministerului pentru a discuta problema DN 18 şi problema Aeroportului, mai exact despre continuarea finanţării pentru Aeroport. Singurul punct de vedere pe care ministerul Transporturilor îl are în acest moment este cel ce e cuprins în Master-Planul naţional pe transporturi.

În sensul în care acolo, în Master-Plan, Aeroportul Baia Mare este trecut ca Aeroport regional, o repartizare făcută în urma studiilor care au generat Master-Planul, iar Satu mare este cu o treaptă mai jos, aeroport de categorie regional mic. În concluzie, Baia Mare va avea întotdeauna prioritate la finanţare în ceea ce priveşte proiectele pentru Aeroport. Mai mult, pentru perioada 2014-2020 în Master-Plan, Aeroportul Baia Mare este cuprins cu investiţii. Adică, propunere făcută direct de către ministerul Transporturilor. Suma de 17,5 milioane de euro în perioada 2014-2020 pe patru categorii de lucrări. Modernizarea pistei de decolare-aterizare şi prelungirea ei, în sensul în care dacă nu se face acum poate intra în viitorul exerciţiu financiar. Apoi, asigurarea compatibilităţii a noilor investiţii cu căile de rulare şi platforma de staţionare. La punctul trei avem asigurarea infrastructurii echipamentelor şi utilajelor de asistenţă a navigaţiei şi securitate şi asigurarea conectivităţii Aeroportului conform cerinţelor făcute de către Autoritatea Aeronautică.

Deci, Aeroportul Baia Mare nu este unul uitat, nu va fi închis de cineva, ba din contră, Master-Planul pe transporturi este un document pe baza căruia ministerul Transporturilor îşi face proiecţiile în ceea ce priveşte investiţiile, cuprinde clar sume de bani asigurate către aeroportul din Baia Mare.

Acum, în ceea ce priveşte investiţia actuală cea care este deja începută şi finanţată printr-un contract din exerciţiul financiar 2007-2013, dar care are posibilitatea de a fi finanţat în continuare, ne aflăm în următoarea situaţie.

Până acum nu are nimeni în România un punct de vedere oficial al ministerului Fondurilor europene cu privire la continuarea acestor finanţări. Se poartă o corespondenţă între ministerul Fondurilor şi Comisia Europeană pentru a găsi cea mai bună variantă de finanţare pentru toate Aeroporturile (Baia Mare, Satu Mare, Tulcea, Craiova), cele care nu au reuşit să finalizeze lucrările până la 31.12.2015. Un mecanism financiar pentru aceste proiecte va exista. Există această certitudine în urma discuţiilor şi cu ministerul Transporturilor şi cel al Fondurilor Europene. Nu avem încă pus la dispoziţie acest mecanism de finanţare, dar sigur că îl vom avea în luna martie, obligaţi fiind să ne dea o soluţie. Aşteptăm cu interes ca ministerul Fondurilor Europene să se mişte ceva mai repede şi să pună la dispoziţia autorităţilor locale mecanismele de finanţare. Discuţia este în acest moment la acest minister.

Lucrările la Aeroportul Baia Mare, într-un fel sau în altul, se vor finaliza la mijlocul anului 2016. Acest lucru ni l-am asumat politic în planul CJ Maramureş de către toţi consilierii. S-a spus că dacă vom obţine finanţare europeană va fi cu atât mai bine şi vom face lucrările respective. Dacă nu se vor găsi soluţii de finanţare de către ministerul Fondurilor Europene pentru toate Aeroporturile din România, vom găsi soluţii de finanţare alternative pentru lucrările de la Aeroport. Dar, în orice condiţii, lucrarea la Aeroport va fi făcută. Este un angajament politic al Consiliului Judeţean Maramureş!”, a spus Gabriel Zetea, vicepreşedintele CJ Maramureş.

Legat de atacurile concertate ale fostului preşedinte al CJ, pe tema Aeroportului, dar atacuri venite şi din alte zone politice, Zetea a transmis un mesaj.

„Observ că vine campania electorală şi unii oameni care au răspuns de acest judeţ timp de patru ani de zile îşi aduc aminte de proiectele judeţului.

Nu am înţeles de ce Mircea Man nu vorbeşte de Baia Sprie-Bârsana, de Spitalul Judeţean, nu vorbeşte de drumurile judeţene din Maramureş, dar a găsit Aeroportul pentru că în acest moment datorită condiţiilor meteo lucrările au fost oprite, dar probabil săptămâna viitoare aceste lucrări vor fi reluate. Mircea Man împreună cu fostul director sunt cei care au pierdut finanţarea, atunci când aveam posibilitatea legală de a avea fonduri europene. Ei doi, împreună! Unu nu a avut ştampila, altul a făcut un studiu de fezabilitate cu foarte mulţi bani, fără a avea certificare din partea Autorităţii Aeronautice. Ei doi sunt cei care prin trădare a intereselor judeţului în contra partidă cu alte judeţe, au omorât această investiţie la Aeroport.

Noi am reuşit în 2015 să o repunem pe tapet, să obţinem un memorandum în cadrul guvernului pentru finanţarea Aeroportului, să reface studiul de fezabilitate, să obţinem toate avizele necesare, să finalizăm licitaţia de execuţie a lucrărilor, să semnăm contractul de finanţare la Aeroport şi toate astea în opt luni de zile.

Ei, în patru ani de zile nu au reuşit decât să blocheze această investiţie. Sigur că Mircea Man contează în momentul acesta pe amnezia maramureşenilor, dar nu cred că cineva uită de dezastrul pe care l-a lăsat pe fondurile europene, Mircea Man.

Încă o dată, există un angajament, clar asumat de către toţi consilierii judeţeni la finalul anului 2015, că indiferent de finanţarea pe care o vom obţine, lucrările la Aeroport vor fi finalizate la jumătatea lui 2016!”, a spus Zetea.

Să fie încă un bluf?

Am cerut o părere legată de acest subiect unui cunoscut analist economic şi politic deoarece lucrurile de văd cel mai clar, de pe margine.

„Istoria aeroportului Baia Mare începe în perioada anilor ’50 când împărţirea administrativ teritorială a României era sub formă de regiuni şi raioane.      

Este semnificativă această remarcă fiindcă oraşul Baia Mare primeşte statutul de capitală de regiune (iniţial Regiunea Baia Mare, ulterior Maramureş) pe teritoriul administrativ al raionului Şomcuta.

Prima companie aeriană care a operat, numai pe relaţia Baia Mare – Bucureşti, a fost TARS (Transporturile aeriene româno – sovietice), cu agenţia de voiaj situată în clădirea din colţul  actualei Pieţe Millenium şi strada Podul Viilor (ulterior în acest spaţiu a funcţionat agenţia teatrului din localitate, în prezent spaţiu comercial).

Compania aeriană opera pe păşunea actualei comune Recea (unde între cursele de avion păştea ciurda satului).

S-a construit un hangar, existent şi astăzi, adiacent actualului drum de centură a Băii Mari. Nu exista clădire pentru aerogară, pasagerii fiind transportaţi cu un autobuz pe ruta agenţia de voiaj TARS şi aeroport.

Odată cu dezvoltarea oraşului s-a căutat un nou amplasament pentru un aeroport care să permită operarea unor avioane mai moderne, găsindu-se astfel locaţia actuală, din zona Tăuţii Măgherăuş.

Problemele care se doresc a fi soluţionate în prezent au apărut cu decenii în urmă şi s-au lovit de aceleaşi obstacole, unele cel puţin hilare: devierea unui pârâu şi a unui drum comunal, lipsa de fonduri aferente lucrărilor, a reglementărilor privind proprietatea terenurilor afectate şi concurenţa cu aeroportul Satu Mare.

Merită să dezvoltăm acest ultim aspect, menţionând că aeroportul din Baia Mare are o vechime mai mare decât cel din Satu Mare. Aeroportul din Satu Mare a apărut din ambiţia politică a celor care au preluat conducerea noului judeţ format - Satu Mare.

Încă din acea perioadă s-a  pus problema inutilităţii realizării aeroportului Satu Mare şi a rezultat a fi fezabilă construirea unui nou aeroport modern în zona Seini, care să preia fluxul de călători din ambele judeţe. Ambiţia politică a  precumpănit logicii economice, astfel dintr-un aeroport modern a rezultat două aeroporturi care în loc să se completeze au devenit concurenţiale, bucurându-se, reciproc, de insuccesul fiecăruia în atragerea de fonduri.

Nu trebuie să neglijăm nici orientarea, cel puţin negândită, a celora care au gestionat fondurile judeţului nostru, eforturi financiare orientate majoritar către aerogară, respectiv pe ambalaj şi nu pe conţinut. Acum suntem într-o situaţie, care poate fi mai rea decât cea anterioară întrucât traficului aerian a fost suspendat, sperăm temporar. Poate mai cugetăm şi asupra aspectului de legalitate a realizării investiţiilor, fiindcă lucrări fără finanţare certă asigurată, nu prin vorbe şi promisiuni politice, parcă frizează nişte coduri.