Memoria Ethnologica, la inceput de an

Joi, 15 ianuarie, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc lansarea unui nou numar (nr. 28-29) al revistei de patrimoniu etnologic si memorie culturala Memoria Ethnologica, editata de Consiliul Judetean Maramures si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures. Noul numar al revistei Memoria Ethnologica beneficiaza – asa cum au subliniat Stefan Maris si conf. univ. dr. Delia Suiogan – de colaborarea unor mari personalitati, cercetatori in domeniul etnologiei din tara si din strainatate, colaborari care au devenit constante in timp, asa cum sunt cele ale prof. univ. dr. Ignatio Buttita (Univ. degli Studi di Palermo, Italia) si prof. univ. dr. Hans Gehl (Institutul de Istorie si Etnocultura al svabilor dunareni Tübingen, Germania). Lor li se adauga in colegiul de redactie prof. univ. dr. Sanda Golopentia-Eretescu (Brown University, U.S.A.), prof. univ. dr. Marianne Mesnil (Université Libre de Bruxelles, Belgia), prof. univ. dr. Filippo M. Zerilli (Univ. degli Studi di Cagliari, Italia), prof. univ. dr. Hervé-Pierre Lambert (Centre de Recherches Littérature et Poétique Comparée, Paris X Nanterre, Franta). Nici acest numar al Memoriei nu este unul tematic – Delia Suiogan remarca faptul ca nici nu este recomandabil ca o revista de aceasta factura sa urmareasca o astfel de reteta –, dar articolele au fost selectate pentru a se completa in mod fericit. Realizarea unei selectii de articole si studii a fost posibila datorita tocmai acestei cresteri a numarului de colaboratori, in prezent existand suficiente articole si studii pentru a realiza si numarul din iunie-iulie al revistei. Revenind la temele articolelor si studiilor, putem aminti: Catre o tipologie a descantecelor de dragoste romanesti (Sanda Golopentia), A Congruence of Lives (Madeleine Lombard), Simbolismul spiralei in cadrul painii ceremoniale (Ignatio Buttitta), Identificare prin initiere (Carmen Darabus), Le volcan dans l’imaginaire mexicain: une introduction anthropologique (Hervé-Pierre Lambert), Elemente din viata culturala a aromanilor din sudul Serbiei (Ivana Ianici), A fi in rand cu lumea (Delia Suiogan), Winter Carnival Traditions of Romanians from Bucovina (Antoniu Moisei), Obiceiuri de iarna in satul Seleus-Banatul Sarbesc (Virginia Popovic), Die Personifizierung des Freitags im Wassertal (Anton-Joseph Ilk), Elemente simbolice in ritualul funerar din Cupseni (Stefan Maris) si Elemente de limbaj muzical comparabile in muzica folclorica si cantarea bisericeasca din Banat (Eugen Cinci). Revista contine si colectii de folclor legate de sezatoare, colinda, cantece de stea (Corina Isabella Csiszar) si obiceiuri de Craciun (Mirela Podut), precum si trei recenzii ale unor noi aparitii editoriale. Continuand politica editoriala a ultimelor numere, Memoria Ethnologica acorda si in acest numar, fapt subliniat de Delia Suiogan, o importanta sporita cercetarii si interpretarii fenomenelor din zona etnofolclorica si mai putin unor simple culegeri de texte privitoare la viata, obiceiurile si traditiile comunitatilor arhaice. O abordare complexa a culturii „Se cunosc opiniile mai multor cercetatori, romani si straini, care impun ideea ca antropologia se constituie in cea mai complexa si mai potrivita abordare a culturii. Pornind de aici, avem doua perspective sau unghiuri de abordare ale acestei observatii. In primul rand, in raport cu etnologia, ar putea fi definita ca una generala, iar in al doilea rand, etnologia ar putea fi privita ca antropologie generala. Tinand cont de aceste delimitari, cred ca, in zbuciumata epoca a globalizarii in care si cultura este din ce in ce mai intens afectata de acest fenomen, antropologia detine o pozitie privilegiata de relationare cu alte culturi, ca stiinta a „universalelor culturale”. In acelasi timp, etnologia isi restrange actiunea si obiectivele spre ceea ce este specific (altfel spus, etnic) intr-o cultura, dezvoltandu-se ca o stiinta identitara. Ori, tocmai intr-o asemenea perioada cu tensiuni si forte extrem de puternice care au tendinta de omogenizare maxima (politica, sociala, economica si chiar culturala), rolul etnologiei devine extrem de important: ca stiinta care dezvaluie si afirma identitatea unui popor. De aceea, Memoria Ethnologica va continua pe acest drum”. – Stefan Maris, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures. Ioan BOTIS