Mega-afacere de 1.000 de miliarde

Rocade cu institutiile care gestioneaza banii, acuzatii de „umflare¬ a pretului si neplata subantreprenorilor, lucrari executate in avans de primarii, dar platite cu darnicie de Guvern. 56 de miliarde de lei vechi necheltuite, multa incoerenta si mult mai multe semne de intrebare. Pe scurt, coordonatele programului de reabilitare a scolilor, in care s-au scurs, numai in Maramures, sume care „bat¬ spre 1.000 de miliarde de lei vechi. Aproape 1.000 de miliarde de lei vechi. Aceasta este suma la care s-ar cifra, in mare, banii alocati de Guvern pentru reabilitarea scolilor maramuresene. Dar ceea ce pornise ca un program guvernamental cu scop nobil s-a transformat incet, dar sigur, fie intr-o mega-afacere pentru unii, fie intr-un fiasco total pentru altii, in care toate etapele, de la reglementare la verificare sunt controversate. Dar, sa le luam pe rand. Primele dispute legate de acest program au fost generate de modul de atribuire a fondurilor. Initial, banii au ajuns in contul Inspectoratului Scolar Judetean. GAZETA a prezentat in materialele anterioare controversele legate de modul de atribuire a lucrarilor in acea perioada, existand acuze ca licitatiile ar fi avut „duhoare” politica, fiind adjudecate de „firmele de casa” ale mai marilor educatiei. Apoi, in 2006, s-a pus problema derularii fondurilor prin primarii, argumentul forte fiind descentralizarea, dar si faptul ca scolile se afla in „ograda¬ primariilor. Liviu Pop, liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI), isi aminteste ca² „In toamna lui 2006 a venit Basescu in Baia Mare si, la sedinta organizata la Prefectura, toti primarii au cerut sa vina banii pe primarii, sa nu mai mearga la inspectorat¬. Si asa s-a intamplat, numai ca, in loc sa „limpezeasca” apele, noua reglementare le-a „tulburat” si mai tare. Anul 2007 „a rupt” investitiile in doua. O parte din bani au ajuns la inspectorat, o parte la primarii. Iar „ruptura” e pe cale sa se adanceasca si mai mult, pentru ca, potrivit ultimelor gaselnite, banii ar trebui sa ajunga direct pe scoala si sa fie gestionati de director. Motivul e faptul ca banii sunt pentru educatie, ori directorii de multe ori habar nu aveau ce lucrari se fac in scoala pe care o conduc. „Baiul” e ca e greu de spus cati directori de scoala au capacitatea de a organiza licitatii, a face receptii, proiecte etc. Mai mult, primii bani pe 2008 au fost alocati deja pe proiectele... primariilor. Pe langa problema gestionarii fondurilor, s-a pus si problema criteriilor dupa care au fost impartite. Motivul e simplu² banii au fost alocati imediat dupa ce PSD si-a aratat sustinerea pentru Guvernul Tariceanu II. Asa ca, liderii politici, in special cei democrati, au acuzat ca modul de atribuire a banilor a avut la baza o „comanda politica”, un troc intre PNL si PSD. Au existat si discutiile neoficiale care sustineau faptul ca banii n-au fost alocati pe scoli, ci „cu dedicatie” pentru constructori. Insa, marea problema a programului a fost cheltuirea sau, mai bine zis, necheltuirea banilor. Alocarea tardiva a fondurilor a impartit primarii maramureseni in doua „cete¬² unii nu au apucat sa cheltuiasca banii, iar altii au cheltuit bani inainte de a-i avea, folosind un argument incredibil² „daca au dat la altii, pana la urma mi-or da si mie, ca n-au ce face”. Recent, premierul Calin Popescu Tarceanu a dat drept exemplu negativ Maramuresul din prisma gestionarii fondurilor pentru scoli. In 2007, Maramuresul nu a fost capabil sa cheltuiasca o suma importanta din fondurile alocate, adica 56 de miliarde de lei vechi. In schimb, au existat cazuri in care primarii au ordonat executare de lucrari in cuantum de cateva zeci de miliarde, „la mica intelegere cu constructorul”, adica pe datorie. Sigur ca scopul acestei metode este unul onorabil, „baiul” e insa faptul ca riscurile sunt extrem de mari. Asta ca sa nu mai punem la socoteala legislatia, care nu le permite primariilor sa organizeze licitatii daca nu dispun de fondurile necesare. Mai mult, primariile functioneaza dupa modelul unor societati comerciale, ceea ce inseamna ca pot da faliment, pot avea conturile blocate si pot ajunge chiar in executare silita. Din fericire acest lucru nu s-a intamplat, deoarece Guvernul a „aruncat” colacul de salvare la inceputul acestui luni, cand a alocat Maramuresului, printr-o hotarare, alte 87 de miliarde de lei vechi pentru scoli. Se pare ca o buna parte din acesti bani nu vizeaza lucrari noi, ci achitarea celor existente, ceea ce este discutabil si din punct de vedere legal, dar si din punct de vedere al consecintelor. In primul rand se creeaza un precedent destul de periculos, in sensul ca, din moment ce Guvernul „achita” datoriile, primarii vor vedea ca poti sa faci lucrari si sa organizezi licitatii fara sa dispui de bani si fara sa fii „urecheat”. Ori, in conditiile in care 2008 e an electoral, nu putini vor fi cei care vor adopta aceasta metoda. Iar dupa ei...potopul sau „salvarea” de la Guvern. Sandu Pocol, Inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures (ISJ) spune ca² „Primarii s-au bazat ca o sa le dea bani si acum s-a vazut ca Guvernul a dat bani pentru lucrari deja executate. Eu ce pot sa spun, decat ca n-am incurajat sa faca lucrari nici macar de un leu, nu de 100 de milioane. S-au facut lucrari de 21 de miliarde si nu aveau bani. Aici e problema Ministerului de Finante. Ca se intra in contradictie cu legea finantelor. Eu le-am explicat ca nu-i bine sa faca chestia asta, dar unii tot au facut. Nu-mi vine sa cred ca Ministerul Invatamantului va mai suplimenta sumele pentru lucrari efectuate, pentru ca se intra in contradictie cu legea finantelor. Nu avem noi atributia sa verificam asta”. Pe de alta parte, metoda executarii in avans a lucrarilor aduce prejudicii altor comunitati, in care primarii respecta legea. Astfel ca, desi primarul a depus documentatia, nota de fundamentare etc., nu poate primi bani, pentru ca fondurile existente trebuie sa acopere in primul rand lucrari executate prin ocolirea legii si a principiului achizitiilor publice. Cel putin ciudat e si modul in care s-au executat aceste lucrari. Dincolo de discutiile si suspiciunile prezentate si de GAZETA, potrivit carora, lucrarile au ajuns la constructori „conectati” la sfera politicului, exista si eterna discutie legata de subantreprenori. Unul dintre cei care a primit in subantrepriza o lucrare finantata prin acest program, ne-a dezvaluit modul in care se executa astfel de lucrari platite din bani publici. Sorin Domnita este administratorul societatii SC S&A PLUS SRL, firma care a executat mai multe lucrari de tamplarie, termopan din aluminiu si PVC, la scoli si gradinite din Baia Mare. Domnita spune ca a luat lucrarile in subantrepriza de la firma OANA SRL, al carei manager este Ioan Ciocas² „Eu am executat niste lucrari si nu mi-a achitat ultima transa de bani. Trebuia sa-mi mai dea vreo 150 de milioane de lei vechi. El a primit banii de la primarie, dar mie nu mi i-a dat de un an si jumatate. Lucrarile au fost executate la Gradinita 26. In primul rand, nu stiu cum a castigat aceasta firma licitatia, pentru ca nu are activitate legata de termopane. Dar toata creta la scoli el o duce, toata hartia igienica, vopseste statiile de autobuz...”. Domnita a vorbit si despre alte „trucuri” folosite de constructor² „Eu i-am facut usi de aluminiu fara bariera termica, iar el le-a facturat cu bariera termica. Diferenta de pret intre usile cu bariera termica si fara e destul de mare. De exemplu, am doua facturi intre care diferenta e de 1000 de euro. Adica eu le-am facut initial cu bariera termica si apoi a zis sa nu le mai fac cu bariera termica si mi-a platit cu 1000 de euro mai putin, dar el a facturat mai departe cu bariera termica. Domnita spune ca OANA SRL a „umflat” si alte preturi, montand burlane si jgheaburi vechi, pe care insa le-a facturat ca fiind noi² „La fel, au montat burlane si jgheaburi vechi² a se vedea cele vechi fiind vopsite cu grund, iar cele noi fiind zincate”. Mai grav, administratorul SC S&A PLUS SRL spune ca le-a executat lucrari si unor angajati din primarie, fara sa fie platit de acestia² „La unul i-am montat, acasa, un geam la bucatarie si Ciocas mi-a zis sa i-l pun, ca o sa mi-l plateasca el. Ca sa rezolve receptia probabil. Am mai schimbat geamul la o usa sparta la ceva casa de copii de langa Minaur. Tot Ciocas mi-a cerut asta pentru ca aia de la inspectorat s-au plans si a zis ca face, dar de fapt eu am facut.”. Ciocas recunoaste afirmatiile lui Domnita, dar numai in parte. Mai mult, patronul SC OANA SRL recunoaste si faptul ca nu e specializat pe tamplarie si termopan, dar spune ca „nu-i nicio problema, nu-i contrar legii¬ sa lucrezi cu subantreprenori² „Eu am o firma de constructii, eu merg la licitatie si o castig ca orice om care merge la o licitatie, iar daca in lucrarea respectiva cuprinde si aspecte care nu tin de profilul meu de activitate am posibilitatea sa iau pe altcineva”. De ce nu l-a platit pe Domnita? „El vorbeste urat, amenintator, foarte arogant in conditiile in care n-are dreptate. Noi ne-am inteles la o valoare. Eu i-am platit o anumita valoare, iar el a venit si a zis ca trebuie sa-i dau mai mult. M-a dat in judecata, dar a pierdut. Greseala mea a fost ca n-am scris pe hartie un contract cu valoarea la care ne-am inteles. Daca as fi de rea credinta, as spune ca i-am platit tot, dar mai este o diferenta de plata in jur de 5 mii RON, dar el mi-a cerut vreo 200 de milioane in plus”. Cat despre usile cu sau fara bariera termica, Ciocas spune ca² „Usile sunt acolo, functioneaza si sunt facute de el. Asta e treaba lui daca le-a facut fara bariera termica. Eu am facturat geam termopan. Eu n-am spus ca-i bariera termica sau ca nu-i. Esenta este ca usa e functionala si nu lasa sa treaca frigul”. Ciocas o da cu „manta” si la capitolul burlane si jgheaburi² „Are el vreo treaba cu burlanele vechi? Acolo am facut o lucrare mai mare printre care si aceasta. Lucrarea a fost facuta in timpul iernii sub presiunea conditiilor atmosferice deosebite. Burlanele deteriorate le-am schimbat. Daca a ramas o portiune foarte mica ce a fost buna si nu necesita inlocuirea, si eram in viteza... nu spun ca n-o fi ramas. Dar aia era functionabila, era o bucata de tabla cu valoare nesemnificativa”. Administratorul SC Oana SRL recunoaste si faptul ca firma lui Domnita a montat termopane unui angajat al primariei, dar spune ca a fost platit pentru asta, si nu din banii gradinitei² „Nicidecum nu l-am pus sa faca din banii gradinitei. L-am platit din banii mei personali, ca l-am rugat sa faca asta pentru ca am vrut sa fac un serviciu unui prieten”. Problema evaluarii lucrarilor nu se reduce la acest caz izolat. Se vorbeste, neoficial, ca ar fi scoli la care metrul patrat de constructie s-ar cifra la 2.500 de euro, adica dublu fata de pretul pietei! De asemenea, exista cazuri in care diferentele dintre valorile unor lucrari similare sunt fabuloase² sunt scoli a caror renovare a costat peste 20 de miliarde de lei vechi, si sunt primarii care au reabilitat 7 scoli cu acesti bani! Diferentele sunt insa mult mai vizibile la lucrari similare, cum ar fi grupurile sociale. Numai ca, acestea nu prea ies in evidenta din cauza faptului ca nu se stie cu exactitate cine trebuia sa monitorizeze cheltuirea banilor. Pe de o parte, responsabil ar fi Ministerul Educatiei, prin care se aloca banii, pe de alta parte, Inspectoratul Scolar ca reprezentat al Ministerului, dar din moment ce banii sunt gestionati de primarii, responsabilitatea revine si Prefecturii sau Ministerului Administratiei si Internelor. In Maramures, au avut loc, mai mult formal, o serie de sedinte care aveau drept scop urmarirea modului de desfasurare a acestui program, dar aproape de fiecare data aceste sedinte au fost amanate. In lipsa unui organism care sa detina o evidenta clara a sumelor, constructorilor si lucrarilor, SLI Maramures a cerut primariilor lista investitiilor si a executantilor. Cu siguranta, o analiza in detaliu a acesteia va scoate la iveala alte nereguli, mai ales ca, exista cateva cazuri in care sumele comunicate de primarii nu corespund cu cele alocate prin Hotarare de Guvern. Vom reveni. Mingea e la Curtea de Conturi Sandu Pocol, inspector general ISJ Maramures, ne-a declarat² „Curtea de Conturi are atributii sa verifice cheltuirea banilor publici. Da, stiu ca a fost nominalizat Maramuresul ca au ramas necheltuite 56 de miliarde anul trecut. Este vorba de banii pe campusurile scolare. Daca s-ar fi cheltuit, ar fi fost ilegal. Noi n-am avut nicio treaba pentru ca era atributia primariilor. Cu sumele returnate nu poate fi invinuit nimeni ca nu s-au indeplinit procedurile de cheltuire¬. Metoda dezorganizarii Vestea ca banii pentru reabilitarea scolilor vor fi gestionati de directori i-a luat prin surprindere pe primarii maramureseni. Motivul e simplu² ei au pregatit proiectele, ei au obtinut banii, iar acum nu se stie daca ei ii vor gestiona. Stefan Oncea, primarul din Poienile de sub Munte, revoltat de situatie, declara² „Atunci cand lucrurile incep sa mearga bine, cineva trebuie sa le dezorganizeze. Scoala n-a facut niciun proiect, de nicio forma si nu are capacitatea necesara. Dar s-ar putea sa fie unele scoli care sa le poata gestiona”. Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro