MediSpa - specialistul în sănătate şi frumuseţe. Ulcerațiile membrelor inferioare

Ulcerul venos este o ulceraţie a picio­rului, apărută pe faţa internă a treimii inferioare a gambelor, la pa­cienţii cu insuficienţă venoasă cronică. Are o evoluţie cronică (cu durată lungă) şi nu se vindecă de la sine. De obicei nu este dureros, dar dacă acest simptom apare, înseamnă că ulcerul este suprainfectat sau că în apariţia lui sunt implicate şi afecţiuni arteriale sau neurologice. În majoritatea cazurilor, este prezent la un singur picior (gamba stângă) şi pre­zintă şi alte semne de insuficienţă venoasă.

Eczema de stază apare în jurul ulcerului, după aplicarea de substanţe/creme iritante (antibiotice sub formă de cre­mă, lanolina, balsam de Peru, soluţii dezinfectante). Iniţial este roşie, apoi zemuieşte, formează cruste, că în final să se descuameze, iar pielea să devină lichenificată (ca pielea de şarpe). Cel mai frecvent semn al insuficienţei venoase este, însă, dermatita pigmen­tară, care apare în treimea inferioară a gambei, deasupra şi în jurul pachetelor varicoase, sub forma unor pete maronii.

Tot în cadrul insuficienţei venoase, ca stadiu incipient al acesteia, întâlnim picioarele umflate (flebedemul), la început în jurul gleznei, cu extindere spre picior şi gambă. Dacă iniţial acesta dispare în timpul nopţii, când picioarele sunt întinse la orizontală, în evoluţie devine permanent.

O afecţiune care apare după 5-20 de ani de evoluţie a insuficienţei venoase e dermo-hipodermita flebopatică, care în formă acută (plăci subcutanate dure, acoperite de piele roşie şi caldă) poate fi confundată cu celulită. Cu timpul, această modificare a ţesuturilor devine cronică, dând o consistenţă dură, lemnoasă gambei.
Ulcerul arterial apare pe faţa externă a gambei sau la nivelul degetelor, este dureros (o durere continuă), dar ac­centuat de întinderea picioarelor la orizontală (mai ales în timpul nopţii). Pielea din jur este rece, fără puls peri­feric şi fără păr.

Ulcerul Martorell apare la persoane tinere, în special femei cu hipertensiune arterială cronică, care nu răspund la tratamentul antihipertensiv. De obicei este localizat de o parte şi alta a gleznei sau pe faţa anterioară sau posterioară a gambei. Această ulce­raţie este foarte dureroasă şi răspunde greu la tratament.
Ulcerul neurologic (mal perforant plantar) este mai frecvent la bărbaţi, pe zonele de presiune (talpă piciorului), la bolnavii cu leziuni medulare traumatice (fracturi de coloană), spina bifidă, diabet zaharat. Caracteristic pentru acest ulcer este faptul că nu doare şi că dezvoltă în jurul lui un inel de piele îngroşată.

Alte tipuri de ulceraţii, mai rar întâlnite:
- Ulcerul de decubit apare la pacienţii imobilizaţi şi insuficient îngrijiţi, pe zonele de presiune a pielii între os şi planul patului (călcâie, glezne, zona sacrală)
- Ulcerele din bolile hematologice
- Ulcerele din crioglobulinemii, ma­croglobulinemii apar după expunere la frig, pe fondul unei erupţii cu pete mici roşii, care dezvoltă apoi ulceraţii superficiale, dureroase.
Ce trebuie să facem în cazul unei ulceraţii?
În primul rând, trebuie să efectuăm o ecografie Doppler (venos şi arterial), un bilanţ arterial, radiografie de glez­nă şi gambă, iar apoi un bilanţ cardiovascular, renal, metabolic şi neurologic.
Complicaţiile ulcerelor venoase sunt date de multe ori de suprainfecţia acestora, ceea ce determină o accentuare a durerii şi evoluţia spre erizipel, celulită sau chiar fasciita necrozantă (care pune viaţa în pericol). De asemenea, aplicarea de diverse produse poate duce la apariţia eczemei. Dacă ulceraţia este veche (mai mult de 5 ani – în medie 25 de ani), aceasta poate să asocieze un cancer de piele pe locul de inflamaţie cronică.

Tratarea ulcerului venos începe prin măsuri generale. De cel puţin 3 ori pe zi, piciorul trebuie odihnit, cu ridicarea lui la orizontală cel puţin câte 30 de minute. Este important să facem plimbări uşoare, mişcări de rotire ale gleznelor, de pedalare. De asemenea, este important să folosim contenţia elastică, aceasta fiind tratamentul de bază atât în ulcerul venos, cât şi în cel mixt (arterial şi venos). Această contenţie se face prin ciorapi de contenţie elastică (dacă sunt afectate venele superficiale) sau benzi elastice (pentru afectarea profundă a axului venos). Ciorapii trebuie să aibă un grad de compresie gradual, de la gleznă (presiune mai mare) spre gambă, de minim 30 mmHg. Se vor aplica pe picior dimineaţa înainte de a coborî piciorul din pat. Ulceraţia trebuie spălată zilnic cu apă sau ser fiziologic şi săpun dermatologic.

Flebotonicele sunt medicamente care acţionează prin creşterea tonusului peretelui vascular, ducând la scăderea edemului, reducerea senzaţiei de greutate în gambe, a durerilor, a crampelor şi senzaţiilor de amorţeală. Ca şi comprimate, pot fi utilizate următoarele produse: Detralex, Endolex Forte, Revadă, Cyclo 3 Fort, Flevenol. O altă clasă de medicamente, hemoreologi­ce, acţionează asupra sângelui, în ve­derea fluidificării acestuia. În această categorie intră Pentoxifilin, Aspirină, Vessel Due F.

În dermatita pigmentară sunt necesare unguente, creme sau geluri care să con­ţină heparina. Eczema de stază se tra­tează în funcţie de cauză (infecţie, aplicare de soluţii sensibilizante...), prin antihistaminice, antibiotice şi prepa­rate pe bază de corticoizi. Pentru ulceraţia în sine, tratamentul local presupune măsuri chirurgicale (se va chiureta ţesutul „mort” prin pansamente hidrocoloide), combaterea infecţiei prin aplicarea de soluţii antiseptice, sulfadiazina argentica (Dermazin, RegenAG), pomada Mikulikz, Acto­vegin. Antibio­ticele se administrează doar în caz de erizipel, abcese sau celulită.
Pansamentele moderne ocluzive sunt uşor de aplicat la nivelul ulcerului, schimbarea lor este mai rară, nu necesită aplicarea de multiple creme şi unguente, scad costurile tratamentului, curata ulcerul de detritusuri fără a mai fi necesară intervenţia chirur­gicală, protejează contra microorga­nis­melor şi cresc viteza de cicatrizare.

Contact
MediSpa Baia Mare, strada George Coşbuc nr. 25 A,
TELEFON: 0786-596699, site: www.medispa.ro.