Măsurile pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea merg mai departe

Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea e constituțional. Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați USR, PNL și neafiliați politic, astfel încât legea merge la promulgare la președinte. USR a anunțat că va depune moțiune de cenzură împotriva ministrului Boloș.

Pachetul de măsuri fiscale care va pune pe butuci micile afaceri e constituțional. Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a decis: ”Cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, precum și în ceea ce privește art.III pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], și, cu unanimitate de voturi, în ceea ce privește celelalte dispoziții din lege criticate.

A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum și dispoziţiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) și (11),  art.18 ind.2 și art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) și (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)],  art.V alin.(1) și (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) și (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) și (3), art. XX alin.(3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) și (3) și art.LV din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului.

În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.

De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Controversatul pachet legislativ a fost criticat atât pentru forma de adoptare, prin asumarea răspunderi, cât și pentru faptul că nu reglementează un singur domeniu, ci mai multe. De asemenea, foarte multe prevederi sunt discutabile. Însă, iată că pachetul legislativ merge mai departe, spre promulgare. Între timp, USR a AnunȚat că va deopune moțiune simplă împotriva Ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. ”Este inacceptabil să creşti taxele pentru români, în timp ce sunt păstrate pensiile speciale. Visul lui Marcel Ciolacu este împlinit de judecătorii CCR numiţi de PSD şi PNL. Este un atac la veniturile oamenilor care muncesc cinstit, totul pentru a finanţa clientela lor de partid, pensiile speciale şi şpăgile baronilor PSD-PNL”, precizează liderul USR, Cătălin Drulă.

Sesizarea USR nu conținea argumente și împotriva măsurilor care plafonează plățile numerar, deși liderii acestui partid au contestat măsura, arătând că este o îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenilor. În schimb, celălalt partid din opoziție, AUR a anunțat că va strânge semnături pentru organizarea unui referendum pe două teme: cea a familiei și a plăților numerar.

E greu de crezut că cele două demersuri vor avea sorți de izbândă. Așa că, până una alta, legisle merg la prolgare și vor intra în vigoare. România merge din nou în sens invers decât restul Europei. Săptămâna trecută, Bnca Centrală Europeană a anunțat că se caută soluții pentru ca magazinele care refuxă plata numerar să fie sancționate și că interzicerea lăților numerar este interzisă, fapt care trebuie stipulat în lege.

Principalele prevederi ale legii sunt:

- Introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro.

- Introducerea unui impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor.

- Introducerea unui impozit suplimentar de 0,5% pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor.

- Impozit special pentru persoanele fizice ce au mașini de peste 75.000 de euro și locuințe mai scumpe de 500.000 de euro.

- Voucherele de vacanță cresc la 1.600 de lei, dar va trebui plătită o contribuție de asigurări de 10% pe acestea. Vor fi acordate persoanelor cu venituri sub 8.000 de lei net pe lună.

- Microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel.

- IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei.

- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate.

- TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură.

- TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente.

- TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri.

- Se introduce o acciză pentru băuturile cu zahăr.

- Desființarea posturilor bugetare vacante.

- Desființarea funcției de șef de birou.

- Reducerea cu 25% a funcțiilor de demnitate publică.

- Sporul de condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la maximum 1.500 de lei.

- Indemnizația de hrană va fi acordată doar bugetarilor cu salarii sub 14.000 de lei brut.

·  se pot face plăți către persoanele juridice, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei / persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;

·  se pot face încasări şi plăţi între o persoană juridică şi o persoană fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană;

·  sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei;

• ·  dacă nu se respectă plafoanele de mai sus se aplică amendă de 25% din suma încasată / plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.