Măsurile de sprijin pentru economie, doar pe hârtie

Criza sanitară este dublată de o criză economică extrem de gravă. Toate statele europene au luat măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. În schimb, în România, 55 din cele 57 de  măsuri propuse de Ministerul Economiei, antreprenoriatului şi Turismului au rămas la stadiul de promisiuni. Este concluzia unei analize a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Pandemia de coronavirus a generat o criză econo­mică dură, care a secătuit de resurse și capital mediul de afaceri. Guvernanții au promis o lungă listă de măsuri de sprijin, dar până acum majoritatea nu s-au concretizat. În așteptarea măsurilor de sprijin, multe companii s-au închis deja sau sunt în pragul falimentului. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a analizat Programul de Guvernare 2020-2024, asumat de alianţa de guvernare, din punctul de vedere al măsurilor propuse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri.
Concluziile la care s-a ajuns în urma analizării celor 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei, antreprenoriatului şi Turismului pentru mediul economic sunt sumbre. 55 dintre măsurile analizate au stadiul de implementare 0%, mi­nisterul neinițiind  niciun demers pentru punerea lor în aplicare, cum ar fi: granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi; granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor; acordarea de ajutoare de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; realizarea de programe de sprijinire a Start-Up-urilor; defi­nitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale; crearea unei interfețe unice („one-stop-shop”) pentru antreprenori, în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente; diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau co-investiții (matching funds) pentru sprijinirea creării/ dezvoltării inițiativelor/ fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity / capital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc; elaborarea unei strategii de comerţ exterior; dezvoltarea Organizațiilor de Management ale Destinațiilor (OMD) și asigurarea cadrului legal prin care acestea pot să constituie bu­gete proprii din taxe specifice destinațiilor și din programe na­ționale de finanțare; prelungirea programului de acordare a tiche­telor de vacanță pentru angajații din sectorul public și cel privat; o nouă lege a Turismului.

Doar două dintre măsurile ana­lizate au fost realizate, însă doar parțial, proporția de implementare fiind de 15%, respectiv:

a) Măsura acordării de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, cunoscută sub denumirea de măsura 1, 2 și 3 adresată IMM-urilor, este realizată în proporție de 25%, astfel:
Măsura 1: 59%
- 29.250 solicitări procesate, 19.600 solicitări admise, 17.271 solicitări plătite.
Măsura 2: 17%
- 19.527 solicitări procesate din total 22.226, 16.749 soli­citări admise, 3.764 solicitări plătite.
Măsura 3: 0%
- 27.736 de solicitări, niciuna procesată. Program blocat.

b) Măsura acordării unui ajutor de stat operatorilor din turism și Horeca în 2021 pentru compensarea pierderilor înregistrate în 2020 a fost realizată în proporție de 5%, până la această dată având doar actul normativ care o reglementeazâ (OUG nr. 10/2021) și o primă rundă de consultări cu privire la Ghidul de Implementare a Schemei de Ajutor pentru Ho­reca.

Mai mult, măsura care viza acordarea de vouchere de vacanță pentru personalul din sectorul public și care urma să susțină turismul intern a fost eliminată de către Guvern prin OUG nr.8/2021.
Con­siliul Național al Întreprinde­rilor Private Mici și Mijlocii din România concluzionează: „Prin urmare, această lipsă de inițiativă din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului afectează grav mediul de afaceri și nu ajută la relansarea economiei, din analiza făcută rezultând un grad de îndeplinire a obiectivelor propuse de doar 3,5%”.

Ministrul Economiei a dat vina pe lipsa de fonduri, deși unele măsuri nu implicau doar bani, ci și măsuri de debirocratizare, digitizare etc. Însă, nici acestea nu au fost implementate.