Masacrul istoriei

* Ne vindem si distrugem istoria caramida cu caramida * Vandute sau retrocedate, monumentele „de aur” ale Baii Mari devin incet, dar sigur, un morman de moloz * Trei imobile emblematice din Centru Vechi se afla in stare avansata de degradare si, in centrul povestii, toate trei au in prim-plan acelasi personaj: cetateanul francez de origine israeliana, Sellam Perez David * Urmeaza inca o poveste despre modul in care ne aruncam istoria la cosul de gunoi, proiecte pierdute, „meciuri” ajunse in instanta, scandaluri din care pierde intotdeauna comunitatea. Dezinteres si interese. Ingredientele unui „cocktail” cu efect de „bomba” asupra istoriei. In democratie am distrus mai multe monumente decat au reusit sa rada de pe fata pamantului comunistii. Biserici monument in care ploua, imobile valoroase transformate in grajd, castele daramate, Centrul Vechi al orasului, candva o bijuterie arhitecturala, transformata in paragina. Incet, dar sigur, ne arunca la propriu istoria la groapa de gunoi, caramida cu caramida si, in curand, in loc de tablite cu numele monumentului istoric va trebui sa punem tablite de avertizare: „cladire cu risc de prabusire”. Desi Romania are o lege clara in privinta protejarii monumentelor istorice, conform careia, orice interventie distructiva e considerata infractiune, nimeni nu raspunde pentru masacrarea istoriei. De circa doi ani, trei imobile etalon din Centrul Vechi al Baii Mari sunt jucate la un „barbut” suspect al dezinteresului, orgoliilor si „meciurilor” institutionale. Toate trei sunt legate de numele cetateanului francez de origine israeliana, Sellam Perez David, proprietarul mai multor cladiri incluse pe Lista Monumentelor Istorice 2010 si care neglijeaza realizarea unor masuri pe linia prezervarii si punerii in valoare a acestora, situatie care agraveaza starea lor si asa subreda. Vreti exemple? Va dam exemple: Imobilul din Piata Libertatii nr. 1, inscris in lista monumentelor istorice cu numarul MM-II-m-B-20248 – cladire care potrivit specialistilor prezinta deplasari ale peretilor, necesitand de urgenta lucrari de interventie pentru a evita prabusirea; Casa din Piata Libertatii nr. 2 si Casa Haracsek, din Piata Libertatii nr. 13. Dar mai bine detailam. Casa Haracsek. Sellem Perez David este proprietar al parterului imobilului. Iar Consiliul Judetean detine etajul, in care functioneaza Scoala Populara de Arta „Liviu Borlan”. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? In 2004, urmasii familiei Haracsek au intrat in posesia imobilului si au vandut etajul Consiliului Judetean pentru circa 125.000 de Euro si parterul lui Sellam. Desi, in mod legal, moral si normal cei doi proprietari au aceleasi drepturi si obligatii, Consiliul judetean a suportat de unul singur costurile de reabilitare a cladirii, asta desi exista un acord scris cu Sellam Perez David prin care acesta se angaja sa coparticipe la lucrari. Asta desi reabilitarea a fost necesara tot din cauza sa. Mai exact, francezul a executat alte lucrari in urma cu doi ani, fara autorizatie cu scopul, pare-se, de a amenaja un restaurant la parterul cladirii si un zid al cladirii s-a prabusit. Reabilitarea s-a intins pe durata de un an si a fost cifrata la circa 370.000 de lei si suportata integral de CJ Maramures. Francezului i s-a propus atunci sa-si vanda partea din imobil, dar pretul cerut a fost catalogat drept supraevaluat de specialisti. Situatia s-a tot agravat. Astfel ca, in urma cu cateva saptamani, reprezentantii Scolii Populare de Arta „Liviu Borlan” au cerut institutiilor abilitate, respectiv Consiliului Judetean, Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Maramures, Inspectoratului de Stat in Constructii Maramures etc. sa ia masuri. Numai ca, pana in prezent, francezul tot nu a initiat lucrari de interventie asupra cladirii. Casa Iancu de Hunedoara. Imobilul are 7 proprietari: Primaria Baia Mare, Balas Cornelia – utilizator cu precontract- proprietar Aurelia Kalauz; 9 Optiune, Otniel Zah, Istvan Miklos si Kiss Ildiko, Moroz Mihai si Sellam Perez. Numai ca, dintre toti, singurul care s-a opus constant unor lucrari de reabilitare a fost Sellam Perez, care a refuzat accesul in spatiile care ii apartin. De altfel, Sellam a si blocat un proiect extrem de benefic. La nivelul Consiliului Local Baia Mare, au existat initiative poe linia elaborarii unui proiect pentru imobilul Casa Iancu de Hunedoara, intitulat „Retea Regionala de Centre de Afaceri si Mareketing – Regiunea Nord Vest” in vederea amenajarii spatiilor (consolidarea cladirii si schimbarea invelitorii) pe care le detine in imobil. Ulterior, firma 9 Optiune a gandit un proiect de „Centru InterCultural pentru Tineret”, care urma sa fie finantat prin Programul Operational Regional Axa 1 –Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere, Domeniu de interventie 1.1 –Planuri integrate de dezvoltare urbana”. Numai ca aceste proiecte nu au fost materializate pana acum. Pentru identificarea unor solutii, in urma cu cateva saptamani, consilierii locali au discutat pe marginea unui proiect care vizeaza reabilitarea intregii cladiri si ale carui costuri de realizare sunt de 2,7 milioane de lei. In acest context, primaria, care detine 30% din suprafata desfasurata a cladirii, ar urma sa investeasca circa 1.100 euro pentru fiecare metru patrat de cladire reabilitat. Dar suma avansata de consilieri a fost considerata prea mare, asa ca proiectul a fost amanat. Autoritatile spuneau ca daca proiectul va fi aprobat, se va realiza un studiu de fezabilitate privind lucrarile de reabilitare, iar daca cetateanul nu isi va reconsidera pozitia va fi luata in calcul inclusiv posibilitatea exproprierii acestuia. Practic, pe langa faptul ca refuza sa colaboreze cu autoritatile locale, Prez a realizat si in trecut lucrari neautorizate in subsol, punand in pericol stabilitatea cladirii. De asemenea, s-a opus constant participarii la acoperirea lucrarilor pe motiv de lipsa de fonduri. Ulterior, reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National, impreuna cu arhitectul orasului au „descins” la fata locului si, in urma discutiilor, nu ar fi rezultat ca acesta s-ar opune derularii unui proiect de reabilitare in cazul in care s-ar renunta la mansardarea imobilului. Mai mult, a precizat ca este de acord sa vanda in schimbul sumei de 600.000 de euro proprietatea detinuta in imobil, suma considerata de specialisti ca fiind „umflata” fata de suprafata scoasa la vanzare, circa 200 de mp si pretul pietei. Mai mult, in acest context, francezului i s-au comunicat obligatiile care ii revin conform legii pe linia prezervarii si punerii in valoare a monumentelor istorice pe care le are in proprietate. De asemenea, i s-a explicat ca niste lucrari si interventii minore la fatada, de exemplu, ar implica niste costuri minime. Recent, „razboiul rece” intre autoritati si Perez a ajuns in instanta. Pentru ca, avand in vedere refuzul constant al francezului de a permite accesul in subsolul Casei Iancu de Hunedoara pentru executarea unor lucrari de consolidare in regim de urgenta, reprezentantii primariei au depus o notificare in instanta prin care semnaleaza contributia acestuia la agravarea starii de deteriorare a imobilului. Asa ca „meciul” se va juca in instanta. Legea ignorata „In scopul protejarii monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati: a) sa intretina, sa foloseasca si sa exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi si a Obligatiei privind folosinta monumentului istoric b) sa asigure paza monumentelor istorice si sa ia masuri pentru apararea impotriva incendiilor; c) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului ori al comunei respective despre orice modificari sau degradari in starea fizica a monumentelor istorice detinute si aflate in teritoriul unitatii administrativ-teritoriale; d) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului sau al comunei respective despre descoperirea intamplatoare a oricaror constructii, elemente de constructii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurand pastrarea descoperirilor in conditiile legii, pana la sosirea delegatului institutiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile; e) sa asigure, in conditiile legii, accesul specialistilor desemnati de Ministerul Culturii si Cultelor sau de directiile pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national, in vederea constatarii starii de conservare sau pentru efectuarea de cercetari, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice si pentru operatiunile de evidenta; f) in cazul in care solicita descarcarea imobilului de sarcina arheologica, sa finanteze sapatura si cercetarea arheologica aferente; g) sa obtina avizele prevazute de lege pentru toate interventiile prevazute la art. 22; h) sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de catre persoane fizice sau juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate; i) sa respecte toate conditiile si termenele de executie cuprinse in avizul de specialitate atunci cand executa ei insisi lucrari de intretinere curenta sau orice alte interventii, conform prevederilor prezentei legi; j) sa permita, pe baza prevederilor contractuale, executarea interventiilor asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care acestea sunt initiate si finantate de persoane juridice abilitate in conditiile prezentei legi; k) sa permita montarea si sa intretina insemnul si sigla "Monument istoric"; l) sa obtina avizul directiei pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si sa asigure pe propria raspundere conditii corespunzatoare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere si de publicitate in cazul in care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice in circuit public; m) sa comunice directiei pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a altor drepturi reale, dupa caz, asupra monumentelor istorice”. Pozitia Directiei pentru Cultura Reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National au confirmat ca au primit o sesizare din partea Scolii „Liviu Borlan”, in urma careia, impreuna cu arhitectul sef al orasului au facut o vizita la fata locului si au stat de vorba cu Perez. Acesta a motivat se pare faptul ca cladirea este in litigiu si nu poate investi atata timp cat situatia ei juridica nu e clara. Ana Mojolic, reprezentanta Directiei pentru Cultura a insistat insa sa se cosmetizeze fatada, fiind singura din zona ramasa in paragina. Mai mult, pentru a-l putea obliga pe Perez sa ia MASURI, Directia a cerut expertului care s-a ocupat de reabilitarea cladirii sa raspunda in scris daca stabiulitatea ei este afectata sau nu. Mai mult, reprezentantii directiei au cerut si societatii Electrica sa explice ale cui sunt panourile si cablurile care atrarna pe imobil. Dar deocamdata nu a primit niciun raspuns. GAZETA a incercat sa afle si pozitia lui Perez, dar poana la ora inchiderii editiei, acesta nu a putut fi contactat. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro