„Mărturisiri. O viață trăită în industrie.Caligrafia unui destin – ing. Ioan Avram”.

Recent a avut loc în incinta Căminului Cultural „Ioan Avram”, din localitatea Popeni, comuna Mirșid, județul Sălaj, un eveniment omagial organizat de Primăria Comunei Mirșid, Biblioteca Comunei Mirșid și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, prilejuit de o „întâlnire de suflet”dintre prieteni, iubitori de cultură din loca­litate, foști colaboratori și cunoscuți ai lui Ioan Avram, care, la unison, au ținut să participe la săvârșirea unui act de cultură pentru comunitate, respectiv lansarea volumului Mărturisiri. O viață trăită în industrie din seria Oameni și locuri – carte de interviuri, apărută sub egida Editurii AGIR București, 2020, autor Neagu Udroiu, în care inginerul Ioan Avram, născut în localitatea Popeni, răspunde întrebărilor adresate de renumitul ziarist și om politic sus-amintit. Evenimentul a marcat legătura pe care inginerul Ioan Avram a avut-o cu satul natal și, implicit, cu țara.

Ioan Florin Gogotă

Manifestarea s-a bucurat de prezența unui auditoriu select, avizat, format din oameni de cultură, din actuali și foști reprezentanți ai autorită­ților locale și județene, bibliotecari etc., printre care: prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare; Filonaș Chiș – ex-prefect al județului Sălaj și fost deputat în Parlamentul României; Ovidiu Bodea – viceprimarul comunei Mirșid; Malica Mezei – bibliotecar; Stelian Mureșan, Alin Marian și Ioan Pop – consilieri locali, Paul Goe – preot, precum și Clement Roman, Marian Radu, Vasile Baboș, Emilia Baboș (fină), Dănuț Jecan, Eugen Stanca, Eugen Pop, Gheorghe Opriș, Eugen Marian, Viorel Marian, Valentin Jecan și alții, care l-au cunoscut pe inginerul Ioan Avram.
Cuvântul de început a fost rostit de viceprimarul Ovidiu Bodea (care l-a înlocuit din motive obiective pe primarul Bereschi Călin-Augus­tin). Acesta a salutat cordial auditoriul și a evidențiat înalta prețuire de care se bucură în rândul consătenilor săi, prof. dr. Teodor Ardelean – exemplu de „onestitate și modestie”, care efectuează periodic importante donații în cărți pentru sprijinirea bibliotecii din localitate. Totodată, vorbitorul a elo­giat personalitatea celui care a fost inginerul Ioan Avram, decedat la vârsta de 89 de ani, în București, căruia concetățenii săi îi poartă „respect și apreciere”.

Moderatorul acestui moment unic, prof. dr. Teodor Ardelean, născut în această comună, a pledat retoric pentru readucerea în memorie a personalității marcante a inginerului Ioan Avram, ce a deținut, pentru o perioadă deosebit de lungă, demnitatea de ministru într-un domeniu special – cel al cons­truc­țiilor de mașini. Teodor Ardelean a sugerat ca numele lui Ioan Avram să fie inserat pe frontispiciul mai multor instituții (școala din localitate, o stradă din comună etc.), pentru ca toate acestea să constituie piedici în calea uitării, iar inițiativele transpuse în practică să fie stări de normalitate, prin care inginerul Ioan Avram să nu fie uitat, ci readus în memoria colec­tivă de fiecare dată. Fiind fiu al satului Moigrad-Porolissum, comuna Mirșid, prof. dr. Teodor Ardelean a concluzionat că parti­cipă la această activitate com­plexă, conștient fiind, că fiecare dintre noi știm când ne naștem, dar nu știm care va fi mai târziu drumul nostru în viață și pentru asta prețuim satul natal.

Asemenea sintagmei devenite paradigmă, conform căreia spațiul mioritic – satul se juxtapune cu sufletul românesc (utilizată și de academicianul Alexandru Surdu), prof. dr. Teodor Ardelean s-a declarat pătruns de alese gânduri, sentimente și preocupări, concentrându-și, inițial, alocuțiunea pe satul românesc, respectiv pe Moi­grad, care, în traducere, înseamnă „Orașul Meu”. Aici exista cetatea de la Porolissum înainte de a fi cucerită de romani în 106 (fiind o cetate din bârne și pământ ridicată de daci). Localitatea a devenit municipiu roman și capitală a provinciei Dacia Porolissensis, cetate căreia slavii i-au dat, numele de Moigrad, și căreia – declară cu satisfacție Teodor Ardelean – că, i-a schimbat numele de botez din Moigrad în Moigrad-Porolissum, în timp ce era senator în Parlamentul României.
„Sunt foarte îndatorat acestui nume pentru că Moigrad înseamnă Orașul Meu. Cu toate că v-ați putea simți puțin frustrați și voi ca și Alma MaterNapocensis, trebuie să vă spun că Moigradul era peste dezvoltarea tuturor celorlalte cetăți dacice, pentru că era capitala Daciei Porolissensis – limesul de nord al Imperiului Roman, mult mai mare, mai puternică, mai dezvoltată decât Napoca, Potaisa, Apulum și toate celelalte, fapt demonstrat de istoricii clujeni” – a subliniat vorbitorul.

Destinul lui Teodor Ardelean s-a suprapus oarecum cu cel al înaintașului său, Ioan Avram, pentru că, imediat ce a terminat liceul la Jibou (1970), a devenit jurnalist la „Năzuința” de la Zalău-Sălaj, unde a lucrat cu câțiva, gazetari, care mai târziu s-au afirmat și pe tărâmul culturii, iar ulterior s-a stabilit la Baia Mare (oraș minier aflat în deplină expansiune eco­nomică).
În alocuțiunea sa, Teodor Ardelean, l-a definit pe autorul cărții, Neagu Udroiu– de care îl leagă o intensă și profundă prietenie –, ca fiind cel care a făcut lumină și umbre peste hotare, pentru că este autorul a peste 35 de cărți, a reprezentat și a însoțit numeroase delegații ale României peste tot în lume.
În acest volum, Neagu Udroiu și-a propus, cu licărire dumnezeiască, să caligrafieze un destin de excepție: cel al fostului ministru Ioan Avram, provenit din acest spațiu mioritic. Probabil titlul cărții se dorește a fi o evocare a ilus­trului ministru, născut la 28 iunie 1931 în satul Popeni, comuna Mirșid (județul Sălaj), absolvent al Liceului „Matei Ba­sa­rab” din București și al Institutul Politehnic din Kiev și devenit, ulterior, director al uzinelor „Vulcan” București și U.C.M.  Reșița.

Referindu-se la Ioan Avram, vorbitorul a făcut cunoscut că, în perioada 1965-1985, acesta a fost ministrul Construcțiilor de Mașini, iar din 1985, timp de un an, a fost viceprim-ministru în Guvernul României. De asemenea, a ocupat funcția de ministru al Energiei Electrice în perioada  1986-1987, respectiv pe cea de director, atât al Șantierului Naval Oltenița, cât și al Uzinei „Faur” din  București.

Fiind invitat să-și exprime un punct de vedere, Filonaș Chiș, a evocat personalitatea puternică a lui Ioan Avram, cel care a ocupat numeroase funcții de conducere, printre care și pe cea de ambasador pentru țările baltice din partea României și care, datorită anvergurii sale, merită să fie cinstit și omagiat, pentru ca memoria să-i fie mereu vie în inima și sufletele cetățenilor comunei Mirșid. Au avut numeroase întâlniri de prietenie, contexte în care l-a cunoscut personal în calitate de OM, fiind foarte bine primit și apreciat de concetățenii săi în satul natal, deși familia sa s-a stabilit inițial la Sibiu, iar ulterior în București.

Moderatorul l-a contactat telefonic pe Neagu Udroiu, care, printr-un mesaj de suflet, și-a exprimat bucuria „reîntâlnirii” cu Ioan Avram și i-a îndemnat pe cei de față să citească lucrarea, cunoscându-l, astfel, mai bine pe Ioan Avram, cel care și-a clădit existența pe vremuri de foc, închinată fiind unor idealuri în care a crezut și cărora le-a dedicat capacitatea și forța sa intelectuală, resursele de energie, omenia preluată in integrum de la strămoși.
Totodată a menționat că volumul evocă întâmplări pe care le dă­ruieș­te cu dragoste cititorilor, evocând personalitatea marcantă a lui Ioan Avram, de care îl leagă o strânsă prietenie, cartea de față inserând interviuri realizate în ultima vreme în scopul configurării unui tablou cuprinzător al stărilor de lucruri și al evoluțiilor într-o ramură de bază a industriei românești – construcțiile de mașini. Ioan Avram s-a implicat în organizarea, funcționarea și valorificarea poten­țialului acestui pivot al industriei grele de la noi.  În final, volumul evocă o biografie începută cândva, la jumătatea distanței dintre culmile României noastre Mari și urgia celui de-al Doilea Război Mondial, într-un sat transilvănean.
La finalul manifestării, au urmat alocuțiuni de aprecieri și laude din partea multora dintre cei prezenți, iar preotul Paul Goe a oficiat o slujbă de pomenire și a purces la săvârșirea unui parastas, la care au participat toți cei da față, în semn de adâncă recunoștință și pentru înveșnicirea memoriei inginerului Ioan Avram.