Martorii blocului 46A

Recent, am vizionat inca un episod din celebrul caz Horea 46A. Dintre cei zece martori citati, doar sase au aparut in fata instantei, urmand ca, pentru urmatorul termen, ceilalti patru sa fie citati cu mandat de aducere. In cursul saptamanii trecute, a avut loc o noua infatisare in procesul primarului Cristian Anghel, in care edilul baimarean a fost trimis in judecata in urma achizitionarii de catre Municipalitate a unui imobil situat pe str. Horea din Baia Mare. Spre deosebire de infatisarile anterioare, atmosfera a fost mai destinsa, diverse faze haioase starnind zambete in sala de judecata. Spre exemplu, Ovidiu Stefan s-a prezentat in sala fara a avea asupra sa un act de identitate. Judecatorul a zambit si i-a spus sa se apropie, ca il crede pe cuvant. A invocat un articol de lege, prin care stabilirea identitatii se poate face si in baza notorietatii si i-a intrebat pe procuror si avocati daca au ceva impotriva. Doar un avocat din Bucuresti a spus ca nu-l cunoaste pe Stefan. Ceea ce s-a consemnat de catre grefier. Un alt moment interesant a fost chemarea ca martor a unui politist. Purtatorul de uniforma se afla intr-o zi cu soare in parcarea societatii Cuprom. L-a vazut pe primar acolo. Este ciudat cum acest politist a fost gasit. Cu siguranta ca au fost mai multe persoane care l-au vazut pe Anghel la Cuprom. Primarul ne-a declarat ca a venit acolo pentru a discuta despre un alt imobil aflat pe agenda de lucru a Consiliului Local. La audieri, politistul a spus ca l-a vazut si cam atat. Nu a participat la discutii, nu a auzit nimic etc. Acelasi avocat bucurestean s-a intrebat, retoric, ce cauta in proces unul dintre martori, a carui singura declaratie a constat in aceea ca intr-o zi l-a vazut pe Cristian Anghel... in parcarea exterioara a SC Cuprom. Ciudat martor, ce-i drept, insa intrebarea avocatului a fost repede atacata de procuror, care i-a cerut textul de lege care face referire la intrebarile retorice. A fost nevoie de interventia judecatorului pentru a pune capat polemicii iscate. Declaratiile celor sase martori s-au inscris pe aceeasi linie cu cele de la termenul anterior. Aproape toti au vorbit despre faptul ca la inceputul anilor 2000, blocul 46A, de pe str. Horea, aflat in patrimoniul SC Cuprom SA Baia Mare, reprezenta pentru conducerea societatii o problema spinoasa, cauzata de familiile sarace care locuiau in imobilul respectiv. Cuprom nu dorea sa se implice in rezolvarea acestei probleme sociale, in consecinta, a hotarat vanzarea imobilului. Nu s-a avut in vedere un pret, ci doar ideea de a fi vandut. Primul pas a constat in instiintarea conducerii Primariei, printr-o adresa expediata prin fax, vizavi de intentia conducerii societatii, solicitandu-se, totodata, si propunerea unui pret in cazul in care Municipalitatea avea in vedere achizitionarea blocului. Toti au spus acelasi lucru, dar nimeni nu a vazut fax-ul respectiv. S-a spus: „Am auzit ca…”. Horea Pitulea, membru in Consiliul de Administratie al Cuprom, cel care superviza activitatea financiara, a declarat ca activul respectiv era, in fapt, un pasiv, avand in vedere inutilitatea sa si faptul ca isi pierdea din valoare, pe masura ce timpul trecea. „Era un imobil care nu producea nimic. Mai mult, se plateau utilitati. Iar acolo locuiau persoane care nu puteau incheia un contract de inchiriere. Iar ca administrator, trebuia sa-ti asumi anumite responsabilitati, pe care noi nu ni le puteam insusi. S-au dat anunturi in presa, insa fara a se mentiona un pret. Noi doream obtinerea celui mai bun pret. Nu am avut in vedere o valoare. Oricum, era mica. Cea reala nu corespundea cu valoarea contabila, ci valoarea de piata e data de cat poti obtine la un moment dat din vanzarea unui bun", a spus Pitulea. O alta declaratie interesanta i-a apartinut fostului consilier juridic al societatii, Flaviu Hosu (care a starnit alte zambete, dupa ce i-a sunat telefonul mobil in timp ce dadea declaratii in fata judecatorului). Acesta a afirmat ca, la acea vreme, pretul imobilului, 100 – 150 mii dolari sau euro (nu mai stia exact) i se paruse derizoriu si, dupa calculele sale (raportat la valoarea unei garsoniere), el valora de trei ori pe atat. „Am vorbit cu cineva din Bucuresti, director la fostul Grup de Santiere Vulcan. El a vorbit cu directorul Simu si cu Pitulea, au negociat, insa nu s-au inteles la pret", a declarat Hosu. Ovidiu Stefan a fost primul dintre martorii care au prezentat pozitia Municipalitatii, in acest proces. „In primavara lui 2006, au venit la mine cetateni din blocul respectiv, cerandu-mi sa ii ajut, ca auzisera de vanzarea blocului. L-am sunat pe directorul Muresan, care mi-a spus ca exista o oferta de 150 mii euro si ca se va vinde, daca noi nu oferim mai mult. L-am instiintat pe primar in legatura cu asta si mi-a spus ca mai intai trebuie initiat un proiect de hotarare, sa vedem ce vor spune consilierii locali. Ceea ce s-a facut”, a spus Stefan. In mare, cam asta a fost. Urmeaza o noua infatisare in care vor fi martori si oameni de presa. Ciprian DRAGOS Nicolae TEREMTUS ciprian@gazetademaramures.ro teremtus@gazetademaramures.ro