Mărțișor Etnografic - „dialog” inedit sub egida a două muzee județene

Luna lui Mărțișor, perioadă încărcată de simboluri și rituri, a debutat la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară cu o expoziție temporară mai aparte, dedicată femeii de ieri și de azi, purtând un titlu simbolic: Mărțișor etnografic: Zadii, șorțuri și catrințe.

Expoziția a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și a adus la lumină piesele cele mai frumoase și feminine ale portului popular, atât pe cele din Sălaj, cât și pe cele din Maramureş. Piesele muzeului băimărean prezentate în expoziţie sunt reprezentative pentru cele patru zone etnografice ale Mara­mu­reșului (Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul istoric).
Au luat parte la manifestare reprezentaţi ai autorităţii judeţene, specialişti, oameni de cultură şi reprezentanţi ai unor instituţii maramureşene. Piesele au fost expuse într-un mod inedit, de-o parte şi de cealaltă a sălii în care a fost organizată expoziţia. Pe o parte au fost piesele din Sălaj, în cealaltă parte piesele maramureşene. S-a realizat un dialog al acestor accesorii de îmbrăcăminte feminine, dar nu numai. În sală am aflat că şi bărbaţii au purtat şorţuri, într-o anumită perioadă de timp.

Piesele prezentate în expoziţie au fermecat auditoriul prin frumu­sețea lor, iar după explicaţia spe­cialiştilor prezenţi, Camelia Bur­­ghelea, Olim­pia Mureşan, De­lia Suiogan, Monica Mare şi mai ales Janeta Ciocan, am aflat despre creativitatea, hărnicia, delicatețea femeii, care, în satul tradițional, era „stâlpul casei”. Povestea din spatele expoziției s-a realizat în colaborare cu muzeul din Sălaj și s-a concretizat într-o broșură în care se regăsesc detalii despre piesele expuse.
În prezența unui public generos
s-au spus multe lucruri frumoase des­pre rolul femeii în satul tra­di­țio­nal, despre sacrificiile pe care le făcea aceasta pentru fiecare mărgea de care avea nevoie la rea­lizarea costumului popular, despre faptul că fiecare obiect vestimentar era lucrat manual și se deosebea prin motive și cusături, astfel că niciodată nu s-ar fi găsit vreun model identic.

Doamna dr. Camelia Burghelea, etnolog, cercetător științific, doam­na Olimpia Mureșan, muzeograf, doamna Janeta Ciocan, etnolog, doamna prodecan conferențiar universitar dr. Delia Suiogan, doamna Măriuca Verdeș, partener în proiectele de suflet ale muzeului și un valoros promotor al păstrării tradițiilor și obiceiurilor străbune, inițiatoarea unui proiect județean la care muzeul este partener, „Școala Rădăcinilor Străbune”, au reușit să captiveze prin amănunte savuroase și să surprindă publicul cu explicații fascinante despre realizarea acestor „comori” și a expoziției în sine.
În mod simbolic, a explicat dr. Delia Suiogan, povestea expoziției începe de la șnurul, mărțișorul, șnurul răsucit, care, în mâinile dibace ale femeii simple de la țară, ajunge zadie, ajunge să definească femeia în toată frumusețea ei. Frumoasă completare și un adevăr trist a rostit Măriuca Verdeș, care a concluzionat faptul că femeia simplă de la țară nu avea poate multe clase, dar știa să facă tot ceea ce era nevoie la casa omului, în special se îngrijea ca obiectele vestimentare să fie noi, să fie cum trebuie, lucruri pe care noi, astăzi, cei cu școală multă, paradoxal, trebuie să le învățăm.

La finalul vernisajului s-a desfă­șurat și un moment artistic, sus­ţinut de Gabriela Filip, muzeograf, continuat de Măriuca Verdeș care a adus un omagiu prin cântec tuturor mamelor, iar versurile frumoasei pricesne au amintit că este prima săptămână din Postul Mare. Expoziția va fi deschisă în spațiul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară până în data de 2 aprilie.