Agricultura în Maramureş

O agricultură performantă este una din sursele renaşterii economice. Performanţa în agricultură înseamnă, deopotrivă, o viaţă mai bună pentru agricultori şi lumea satului, securitate alimentară pentru toţi românii, un plus de legitimitate şi competitivitate între statele Uniunii Europene.

Recente sondaje de opinie arată că peste 80% din veniturile populaţiei sunt cheltuite pe hrană şi îmbrăcăminte, ceea ce ne arată dimensiunea economică şi socială a acestui mare sector al economiei româneşti, în care sunt angrenaţi peste 3 milioane de români şi care este agricultura românească.

Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul ţării, în continuă scădere (dintr-o suprafaţă de 14,7 hectare, aproape 7 hectare nu sunt lucrate), cuantumul subvenţiilor acordate de stat e doar de 80 euro la hectar, comparativ cu 300 în statele din UE. Chiar şi pe suprafeţele cultivate se obţine o producţie la aproape jumătate faţă de media europeană (300 euro/hectar la noi, faţă de 750 euro/hectar în UE).

Maramureşul, preponderent agricol, „suferă” de aceleaşi grave disfuncţionalităţi care s-au accentuat mai ales sub politicile lipsite de simţul realităţii, duse de guvernul de dreapta, recent demis, şi anume: productivitatea scăzută obţinută pe unitatea de produs, lipsa sprijinului oferit producătorilor privind acordarea de subvenţii pentru agricultură şi zootehnie. La toate acestea se adaugă slaba preocupare pentru absorbţia fondurilor europene, judeţul nostru aflându-se pe ultimul loc din regiunea Nord-Vest în această privinţă.

În acest caz, consider că este vorba mai mult despre incompetenţa ministrului, dar şi a guvernului, fiind necesară o repartizare echilibrată a bugetului, să se declare zonele calamitate de secetă şi inundaţii şi în final să se creeze un mecanism de subvenţionare a celor păgubiţi pentru a-şi putea acoperi pierderile.

Consider că este imperios necesară o abordare novatoare a acestui domeniu, în care agricultura să devină într-adevăr o prioritate naţională, nu numai declarativ, să constituie un motor de creştere economică, generator de venituri bugetare, care să conducă în final la creşterea locurilor de muncă.

Satul românesc şi locuitorii săi au fost neglijaţi de guvernul de dreapta, fiind lăsaţi pe ultimul loc în lista priorităţilor. Agricultorii se confruntă cu probleme majore, ca lipsa de drumuri, lipsa apei curente şi a canalizării, lipsa şcolilor şi a spitalelor, lipsa unor condiţii de viaţă decente. Trebuie să eliminăm izolarea economică, prin acordarea de subvenţii sporite pentru producţie, prin investiţii masive în modernizarea tehnologică şi prin restructurarea fermelor de subzistenţă. Trebuie să facem tot posibilul pentru a asigura preţuri echitabile pentru produsele agricole, să încurajăm şi să sprijinim tinerii fermieri prin acordarea de prime de instalare şi prin acordarea de planuri de afaceri gratuite, pentru a putea accesa fondurile europene puse la dispoziţie. Trebuie eliminată izolarea fizică prin modernizarea infrastructurii rurale, extinderea reţelelor de apă şi canalizare în toate comunele şi prin reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale, precum şi prin modernizarea sistemelor de irigaţii, pentru a evita efectele devastatoare ale secetei. Trebuie eliminată izolarea socială prin investiţii în creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi asigurarea unor cursuri gratuite pentru fermieri, încurajarea şi susţinerea dezvoltării turismului rural şi a agroturismului, prin acoperirea a 65% din costurile proiectelor.

Noi, pliticienii, trebuie să avem ambiţia de a reface satul românesc şi de a-i reda demnitatea ţăranului român!

În ceea ce-i priveşte pe maramureşeni, în urma discuţiilor purtate cu agricultorii din această zonă, trebuie promovate proiecte concrete de sprijin pentru construirea de micro-ferme, sere, centre de colectare a legumelor şi fructelor, micro-abatoare, mici centre de procesare, toate acestea pentru ca produsele naturale să fie protejate şi corect valorificate.

Consider că este nevoie de o lege prin care la nivelul fiecărui judeţ să se înfiinţeze Societăţi Agricole, în care acţionariatul să aparţină Consiliului Judeţean; în acest sens, societăţile vor exploata pământurile care aparţin statului, precum şi cele aparţinând cetăţenilor, pe baza unor contracte de arendă, acestea vizând potenţialul agricol şi zootehnic.

Totodată, consider că prin introducerea programului de promovare a vitei de carne în Maramureş, vom reuşi să dezvoltăm zootehnia în această parte a ţării. Promovarea eficientă a vitei de carne din soiuri valoroase (Angus, Charolaise, Limousine, Albastru Belgian) va debuta încă din această lună prin subvenţionarea dozelor de material seminal pentru însămânţarea cu vita de carne, din rasele amintite mai sus, pe tot parcursul anului în curs. Astfel, proprietarii de vite din Maramureş, din Colegiul 2 Senat pentru început, vor primi gratuit dozele de la operatorii de însămânţări din zona lor, acestea urmând a fi decontate integral de către mine.

După întâlnirile avute cu operatorii de însămânţări artificiale şi fermierii mici din Maramureş, am identificat problemele cu care aceştia se confruntă şi am propus soluţii în ceea ce priveşte politica agricolă pentru anii următori şi programul de subvenţii. Fermierii au făcut o propunere concretă legată de subvenţionarea pe cap de animal, la prima fătare. Preocuparea locuitorilor pentru creşterea animalelor, creşterea şeptelului, siguranţă şi obţinerea unui preţ bun al produselor pe piaţa de desfacere, aprovizionarea cu materii prime şi furaje, comercializarea şi desfacerea produselor din carne, toate acestea se vor materializa printr-un amendament la politica USL privind viziunea în agricultură în viitorul program de guvernare.