Marea descentralizare

Mult-trambitata descentralizare, dezbatuta si planificata de un deceniu, s-ar putea concretiza la incepul lunii viitoare. “Marea descentralizare” da puteri inzecite primarilor si lasa directorii de scoli si de spitale la pixul consiliilor locale. Din luna mai, primarii devin stapani peste educatie, sanatate, ordine publica, cultura, asistenta sociala, transporturi si agricultura. Potrivit unui document guvernamental tinut la secret si obtiut de Mediafax, «marea descentralizare» - trambitata de vreun deceniu, sporeste puterile primarilor si consiliilor locale. Daca operatiunea va fi dusa la bun sfarsit, inclusiv numirea directorilor de scoala ori de spital va pleca tot de la primarie. In portofoliul administratiei se asteapta sa ajunga oficiile agricole, spitalele, cinematografele, registrele auto, porturile si aeroporturile. Iar proiectele de acte normative care vor «pecetlui» descentralizarea ar trebui sa fie definitivate pana in 4 mai. De altfel, primul ministru Emil Boc declara, la inceputul lunii martie, ca isi doreste ca actele normative care vizeaza mult-ravnita descentralizare sa fie adoptate in 60 de zile. Premierul vorbea de trei componente ale descentralizarii: educatie, sanatate si politia locala. Pe scurt, in viziunea guvernantilor, descentralizarea presupune transferarea unitatilor de invatamant preuniversitar in ograda primariilor, care se vor ocupa de organizarea, functionarea si finantarea lor, dar vor avea si puterea de a face numirile in functii de conducere. In sectorul sanitar, transferul unitatilor spitalicesti se va face catre primarii, Consilii Locale sau Judetene. Descentralizarea ordinii publice va duce la consolidarea rolului jucat de autoritatile teritoriale prin infiintarea politiei locale, cu competente inclusiv pe drumurile din interiorul localitatilor. Pentru transporturi, «operatiunea descentralizarea» va aduce in ograda primariilor porturile, metroul si inspectia rutiera. In domeniul culturii, descentralizarea va trece definitiv patrimoniul sub umbrela autoritatilor locale, urmand ca acestea sa se ocupe de conservarea si protejarea monumentelor. Viziunea ministerului este insa combatuta deopotriva de primari, sindicalisti si specialisti. Primarii vor descentralizare, dar numai daca atributiile primite in plus sunt dublate de fonduri. Ceea ce, in conditiile actuale de criza, e putin probabil sa se intample. Pe de alta parte, sindicalistii din educatie au pus de la inceput conditia ca directorii de scoli sa nu mai fie numiti, ci sa ocupe posturile prin concurs. Ori, potrivit proiectului guvernamental, directorii sunt la mana primarilor. La inceputul lunii aprilie, liderii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant s-au intalnit cu reprezentantii Guvernului pentru a discuta strategia de descentralizare. In opinia lor, conditiile sunt clare : «Directorul unitatii de invatamant nu va fi numit de primar, urmand ca acesta sa fie investit in functie in urma promovarii unui concurs; se va pastra titularizarea in sistemul de invatamant, fiecare unitate de invatamant va avea contabilitatea proprie si va intocmi si gestiona bugetul de venituri si cheltuieli, sumele destinate cheltuielilor de personal vor fi stabilite pe baza unor formule de finantare, vor veni de la bugetul de stat, iar primarul in calitate de ordonator principal de credite nu le va putea diminua. Tot pe baza unor indicatori vor fi stabilite si sumele dedicate intretinerii unitatilor de invatamant, pentru a nu da posibilitatea unor primari de a reduce aceste cheltuieli, lucrarile de investitii pentru unitatile de invatamant se vor derula prin consiliile locale; Ministerul Educatiei, prin inspectoratele scolare, se va ocupa in continuare de politicile educationale». In domeniul sanitar, problema ramane lipsa de fonduri. Iar in agricultura, dupa anticiparile guvernantilor, descentralizarea va insemna reducerea posturilor. Si in domeniul culturii lucrurile sunt destul de complicate. Specialistii avertizeaza ca lipsa de fonduri si neglijenta autoritatilor locale va duce la un adevarat macel al monumentelor istorice. Cate au mai ramas. Astfel ca, dupa ce au cerut-o si asteptat-o vreme de un deceniu, mai toti «actorii» procesului de descentralizare cer acum amanarea operatiunii. Viziunea ministerului Intr-un document intitulat „descentralizarea finantarii si managementului invatamantului preuniversitar” realizat de Perran Penrose, consultant in cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Internationala al Guvernului Marii Britanii se arata cum se va face schimbarea de la sistemul traditional la un nou sistem operationa. In viitorul sistem educational, «judetele si autoritatile locale au libertate deplina in modul de alocare a fondurilor pentru invatamant, putand fi constranse la efectuarea unui minimum de cheltuieli. Fondurile pot fi transferate intre capitole fara a tine seama de sursa finantarii; Bugetele scolare alocate ca sume globale, iar managerilor scolii li se deleaga dreptul de a decide asupra modului de alocare a intrarilor: Mai putine restrictii legislative impuse gestiunii fondurilor; Corelarea alocarilor cu rezultatele, iar performanta asteptata sa fie specificata in documentele de estimare a bugetelor; Focalizarea se muta spre o planificare a alocarilor pe termen mediu, asa incat scolile sa poata face planificarea bazata pe resurse”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro