Maramureșul va deveni un vast șantier Prin PNDL vin peste 150 de milioane de euro!

Primele reacții publice au fost că ministerul condus de Sevil Shhaideh a finanțat proiectele județelor din sud, Teleorman și cele ale unor baroni pesediști din acea parte de țară. Discuții fără sfârșit, pe această temă au inflamat spațiul public în care politiceni, ziariști, analiști au făcut praf, sau au ridicat în slăvi PNDL-ul. Cetățenii, cei care urmăresc ce se întâmplă cu România nu au înțeles nimic.

Era data de 19 a lunii iunie și multe voci spuneau că va fi o chestiune din care nu prea vom avea de câștigat noi, mara­mure­șenii. Ceea ce s-a dovedit a fi fals. Pentru prima dată, Maramureșul pri­mește fonduri la care nici nu visa. Peste 700 de milioane de lei vor veni pentru finanțarea a 161 de proiecte depuse de majoritatea localităților din județ. Altfel spus, peste 150 de milioane de euro ce vor veni pentru lucrările din nordul țării.

După o zi de la acest anunț, a venit și al doilea anunț.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) începe implementarea etapei a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), prin care vor primi finanţare toate proiectele eligibile ale administraţiilor publice locale. Lista Obiectivelor de Investiţii şi sumele alocate acestora pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II) în perioada 2017-2020, cu Ordine MDRAPFE aprobate în (19.07.2017)
Astfel, a fost încheiată analiza de specialitate cu privire la alocările de fonduri din cadrul programului şi au fost semnate toate ordinele de finanţare pentru judeţele ţării.

Cea de-a doua etapă a programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. Criteriile de acordare a finanțării au fost transparente, clare, ştiinţifice și fără nicio conotație politică, în acord cu nevoile şi solicitările autorităţilor publice locale, în vederea modernizării României, a declarat vice-prim ministrul Sevil Shhaideh.
Fundamentul PNDL 2 l-a reprezentat analiza internă de specialitate bazată pe principiile de prioritizare recomandate de studiul Băncii Mondiale.
Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost inițiat în 2013. Decizia de a alimenta PNDL cu 30 de miliarde de lei (circa 6,6 miliarde de euro) a fost adoptată de guvern printr-o Ordonanță de Urgență din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial în 25 ianuarie 2017.
Suma de 30 de miliarde de lei ar urma să fie cheltuită pentru construirea de creșe și grădinițe, reabilitarea  de școli şi extinderea rețelelor de iluminat public, cu prioritate în mediul rural. Fondurile din PNDL mai pot fi folosite pentru reabilitarea dispensarelor medicale și pentru construirea de poduri și podețe.
Banii din cadrul Programului sunt alocați prin ordin al ministrului Dez­voltării, la cerere, în baza unor proiecte de investiții prezentate de autoritățile locale. Aceasta a fost partea oficială a demarării PNDL, un program controversat, dar care aduce o posibilă finanțare a multor proiecte care, altfel, nu ar fi avut nicio șansă de a primi banii necesari executării lor.
Maramureșul s-a chinuit cu mai mulți ani în urmă să primească fonduri de la buget, dar lipsa unor politicieni de anvergură și a unor proiecte potrivite a făcut ca nordul țării să rămână în urma tutror. La începutul anilor 2000, GAZETA de Maramureș a lansat sintagma „izolarea Maramureșului”, cu o campanie de presă pentru aflarea cauzelor acelei izolări. Acum, după mai bine de 15 ani, lucrurile sunt mai clare, dar și situația infrastructurii județului s-a îmbunătățit mult.
Ne mai amintim de perioada în care tânărul de aur al Maramureșului și al României, Mihai Grecu, câștigătorul Olimpiadei Internaționale de Chimie și a multor alte premii de prestigiu, rămas în țară pentru a da o mână de ajutor în dezvoltarea României, mai ales pe partea de infrastructură rutieră și aviatică. Grecu a lucrat și în Baia Mare, după care a fost în guvernele momentului și la CNADR. A făcut mai multe studii și proiecte ce nu au fost luate în seamă de conducătorii de atunci. Ne referim la partea de admi­nistrație a județului. Mihai Grecu spunea atunci că Maramureșul se va dezvolta pe infrastructura rutieră de prin 2010 până prin 2020. El susținea că proiectele de infrastructură sunt abordate pe zone, iar pentru nord îi va veni rândul prin 2010. Atunci, Grecu a fost contestat, iar previziunile lui au fost baza unor revărsări de furie a unor politiceni de care mulți nu își mai aduc aminte. Și totuși...
De prin 2010, în Maramureș au început să vină fonduri și încet, încet să se pună la punct infrastructura rutieră. Desigur, au contat și relațiile conducătorilor cu centru.
Acum, Maramureșul are 161 de proiecte, foarte multe reabilitări de drumuri județene, alimentări cu apă și canalizare, ceea ce face parte din necesitățile primare ale unei civilizații normale.
Până în 2020, potrivit acestui program se vor finaliza multe din problemele pe drumurile județului, în care se circulă destul de bine. Au fost finalizate și lucrările la Aero­port, o altă poveste, dar se poate spu­ne că suntem pe drumul cel bun, iar județul se află pe un loc doi sau trei în ceea ce privește alocările bugetare prin PNDL.
Se poate spune că cei de la Consiliul Județean și-au făcut datoria onorabil, iar Gabriel Zetea a făcut demersurile corecte. Nu este o laudă, nu este perierea costumului de președinte, este ceea ce ne spun cifrele reci ale unor liste oficiale.


Pe de altă parte, am făcut câteva com­parații cu alte județe și între municipii din Regiunea de dezvoltare N-V, cea din care face parte Maramureșul alături de Cluj, Bihor, Sălaj, Bistrița, Satu Mare. Se pot observa lucruri surprinzătoare.

Dar să începem cu locul pe care îl ocupă Maramureșul între cele 41 de județe care au primit bani prin PNDL. Ne situăm pe locul 26, cu peste 715 milioane de lei. Pe primele locuri sunt Suceava - cu 928 de milioane lei, Caraș Severin - cu 883, Vaslui - cu 882, Teleorman - cu 875, Me­hedinți - cu 848, Botoșani - 847, Iași - cu 831, Bacău - cu 827, Olt - cu 823, Ialo­mița - 813. Sumele sunt în milioane de lei.
Maramureșul se află aproape la jumăta­tea clasamentului, ceea ce este bine, dacă ne aducem aminte că nordul era, în general, cam pe la coada clasamentelor de acest fel.
Dacă privim în cadrul Regiunii de Dezvoltare N-V, lucrurile stau altfel. Pe primul loc între cele șase județe componente se află Sălaj, cu 767 de milioane de lei. Bihorul, aflat pe locul 20 cu 750 de milioane de lei. Apoi vine Maramureșul cu 715, Bistrița, pe 27, cu 701, Cluj pe 31, cu 670, Satu Mare, pe 36 cu 625. Ceea ce este foarte bine. Nordul țării a fost în per­ma­nență sabotat de Cluj, mai ales, și a primit „praful de pe tobă” mulți ani la rând.

Dacă privim în cadrul județului între localități se vede că zona Codru este bine situată, municipiul Sighet are destul de multe proiecte. Baia Mare are doar două, respectiv două creșe ce vor aduce circa 2,3 milioane de lei. În Maramureș se vor realiza modernizări de drumuri județene, în special, reabilitări de școli și licee, creșe și grădinițe, dar și poduri și alte investiții ce vor ridica nivelul de urbanizare în multe localități.
Sunt și voci ale unor specialiști care spun că nu sunt studii de fezabilitate pentru aceste proiecte, sau pentru unele dintre ele, iar lucrul la ele ar dura cel puțin șase luni. Cu toate aceste ele se pot realiza, bani sunt, sunt deja semnate contractele, trebuie doar să se lucreze bine și cu simț de răspundere.

Ce spun primarii din Sighet și Bocicoiu Mare

„Programul Național de Dezvoltare Locală a adus și în Sighet bani. Am aplicat pentru modernizarea rețelei școlare din municipiu și în final aplicațiile noastre s-au materializat în felul următor:
1. Reabilitare Liceul Pedagogic Taras Sevcenko, Sighetu Marmației - 937.174,00 lei;
2. Reabilitare Liceul Tehnologic Marmația, Sighetu Marmației - 2.676.633,00 lei;
3. Reabilitare Liceul Teoretic Leowey Klara, Sighetu Marmației -1.339.592,00 lei;
4. Reabilitare Școala Gimnazială nr. 10, Sighetu Marmației -1.025.863,00 lei;
5. Reabilitare Școala Gimnazială nr. 2, Sighetu Marmației - 690.200,00 lei;
6. Reabilitare / dotare și extindere Grădinița
cu program prelungit nr. 7 - 335.437,00 lei;
7. Reabilitare / dotare și extindere Grădinița
cu program prelungit nr. 8 - 642.024,00 lei.
În total o sum[ de 10.665.923 lei, sau 2.370.205 euro, sumă ce va ridica standardul într-o bună parte din instituțiile școlare. Celelalte școli și licee se bucură de finanțări pe alte măsuri și proiecte.
Mulțumesc celor ce au fost alături de mine și au depus efortul de a întocmi documentațiile ca peste două milioane de euro să ajungă în orașul nostru. Deci, felicitări întregii echipe! Mulțumiri domnului
ministru Liviu Marian Pop și tuturor celorlalți”, a spus primarul de Sighet, Horia Scubli.

„Astăzi, Ministerul Dezvoltării a alocat comunei noastre sume importante pentru reabilitarea și moder­nizarea școlilor, grădinițelor, a Dispensarului Uman și asfaltarea străzilor din comună, pentru perioada 2017 - 2020, după cum urmează:
1. Reabilitare și extindere Școala Gimnazială Crăciunești corp B, în sumă de 906.388,00 lei;
2. Reabilitare Grădinița Crăciunești, în sumă de 515.400,00 lei;
3. Reabilitare Școala Gimnazială Lunca la Tisa, în sumă de 375.000,00 lei;
4. Reabilitare și extindere Școala Gimnazială Crăciunești Corp A, în sumă de 596.328,00 lei;
5. Reabilitare Dispensar Uman, Bocicoiu Mare, în sumă de 311.250,00 lei;
6. Asfaltare străzi în sat Lunca la Tisa, Crăciunești, în sumă de 615.632,00 lei.
Fie ca acest an 2017, pe care ni-l dorim cu toţii mai bun, cu multe realizări frumoase, cu credinţă şi speranţă într-o lume mai bună, să însemne atât pentru personalul primăriei, medical, didactic, cât
şi pentru copii şi părinţi, și toți cetățenii comunei noastre bucurii, satisfacţii, împliniri, putere de muncă şi multă sănătate!”,
a spus primarul din Bocicoiu Mare, Liviu Lazarciuc.

Cazul Bihor

Pentru noi, pentru Maramureș ar trebui să ne raportăm la Bihor, la realizările de acolo. În ultimii ani, Bihorul a reușit să atragă foarte multe fonduri, fie pe cele europene, fie din alte surse. Oradea este cel mai dinamic oraș din țară și are o dezvoltare care o întrece pe a municipiului Cluj. Primarul Ilie Bolojan și echipa de la Consiliul Județean Bihor au reușit să conlucreze și să aducă fonduri foarte mari pentru dezvoltarea județului. Acolo sunt atât de multe lucrări încât este o penurie de arhitecți, mulți de aici au migrat spre Oradea pentru a lucra non stop. Mai bine de doi ani sunt asigurați cu lucrări din toate zonele.
Se lucrează și pe zona de turism și pe industrie și pe servicii. Un model ce poate fi urmat și de Maramureș!
 

Conform comunicatului oficial,  PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport - drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.
În acest sens, Programul Naţional de Dezvoltare Locală stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea echilibrată a ţării, fiind structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor, respectiv infrastructura la nivel judeţean.