Maramuresul, ultima frontiera Schengen

* Anul viitor, Romania si Bulgaria vor adera la spatiul Schengen, daca vor indeplini conditiile impuse de UE. Pentru Maramures este o situatie foarte importanta. Mai bine de 140 de kilometri de granita cu Ucraina, vor fi ultima frontiera a spatiului Schengen spre o tara care nu face parte din UE. Tara Maramuresului revine la ce a fost dintotdeauna, o Tara libera care a fost intotdeauna in spatiul Schengen. Nordul tarii nu are niciun complex european. Aici au fost opriti tatarii, aici s-au dus multe lupte pentru ca Europa, in orice configuratie politica si administrativa, sa nu sufere de cei care au incercat sa cucereasca, sa jefuiasca si sa plece mai departe. In fond, muntii Carpati sunt granita Europei spre un teritoriu dinspre care au venit multe din problemele militare, economice sau de alta natura. Maramuresenii sunt chiar in mijlocul muntilor Carpati, suntem inima unei Europe care incearca sa devina mai unita si mai eficienta. Spatiul Schengen presupune multe beneficii, dar si multe obligatii. Securitatea granitelor spre tarile care nu fac parte din acest club al tarilor libere de frontiere, este cea mai importanta cerinta pe care Romania trebuie sa o indeplineasca. Securitatea granitei nu inseamna ceea ce stiam pana nu de mult: fasia, pichete de paza a granitei, graniceri plictisiti, fasia pe care nu e voie sa o calci si ici-colo puncte de trecere a granitei. Legislatia europeana cere o modernizare a modului in care sunt pazite granitele spatiului Schengen. Puncte de trecere, supraveghere terestra si video, o mobilitate a celor care pazesc frontierele. Profesionalism al granicerilor, al celor de la Politia de Frontiera. Nu se poate spune ca Romania nu si-a facut temele, mai ales pe parte de est a tarii, dar si la granita de vest, care va deveni o amintire odata cu aderarea noastra la spatiul mult visat. Incercand sa vedem cum arata granitele Romaniei, din aceasta perspectiva, am intrat pe site-ul Politiei de Frontiera. Am gasit si o harta cu punctele de trecere a frontierei, implicit locurile care sunt pazite, care sunt dotate pentru ceea ce se cere unei tari din Schengen. Harta este minunata, aproape toata granita romaneasca e „impanata” cu puncte de trecere a frontierei. Pe partea de vest sunt intr-o densitate demna de remarcat. Se vede ca pe acolo totul era pazit, controlat, supravegheat. Pana la un anumit punct este corect. Daca ne gandim ca Romania face demersuri de multi ani pentru a intra in randul tarilor membre a UE si in spatiul Schengen, ne intrebam de ce nu s-a gandit o strategie pe termen lung, plecand de la ideea ca ne vom ocupa locul pe care il meritam intr-un final. Granita de vest pare prea pazita, iar din primavara anului viitor va fi o zona libera cu foarte multe puncte de trecere a frontierei. Partea de est e la fel de amenajata din punctul de vedere al trecerilor de frontiera. Se stie ca pe granita cu Republica Moldova, tara sora a Romaniei, s-au facut investitii serioase, modernizari, securizari a frontierei care fac ca „podul de flori” sa para o gluma pentru cei care sunt naivi. Si tot privind harta Romaniei blindata cu treceri ale frontierei din loc in loc si foarte des am vazut „gaura”. Locul in care nu se afla niciun punct de trecere al frontierei, unde granita este „curata”. Acest spatiu liber e in Maramures, pe zona Muntilor Maramuresului. Peste 90 de kilometri de granita care nu are nicio trecere, implicit tot ce inseamna protectie, paza si asa mai departe. Nu vorbim de graniceri, ca si pe felia lor se pot spune lucruri interesante. Privind harta Romaniei cu ditamai gaura in cea mai fierbinte frontiera a acestor vremuri, ne-am intrebat daca ai fi un infractor, daca ai fi, Doamne fereste!, terorist pe unde ai incerca sa intri in Romania, implicit in spatiul Schengen?! Raspunsul e usor de dat: prin partea de nord. In Maramures se fac lucrari pentru modernizarea granitei, dar puncte de trecere nu se aproba, desi sunt cereri. Cei 98 de kilometri de granita care strabat Muntii Maramuresului nu sunt un obstacol chiar asa greu de trecut. Cota de care vorbim este de la 700 de metri pana spre 1500-1600 de metri, ca la Predeal. Sunt multe drumuri forestiere, sunt poteci, cai prin care poti ajunge lesne la granita. Si de aici mai este doar un pas. Cu dotarile civile de acum, cu un ATV, chiar si cu o banala bicicleta pe care o folosesc drumetii, s-ar putea ajunge in zona care nu este pazita corespunzator. Cel putin asa se vede si asa am si auzit de la localnici. Un dialog haios la prima vedere. Un mos care sta in zona Bistra si care are animale, nu vrea sa spuna cu voce tare, dar are un „of”. „Daca tot va interesati de aceasta granita si probabil ca sunteti oameni mari, nu imi aranjati sa cosesc fasia, ca de mai bine de zece ani nu a mai dat nimeni pe acolo. Pai cat sa fie? Vreo 40 de kilometri si nu sunt singur ca am si feciori”, ne-a spus mosul uscat, dar vanos. Probabil nu sunt 40 de kilometri, dar cateva zeci de kilometri de fasie sunt in zona localitatii Bistra. Localitatea este asezata in zona muntoasa. Povestea pare amuzanta, dar din perspectiva aderarii la spatiul Schengen este destul de serioasa. Cea mai grea granita a Romaniei, dar si a tarilor din Schengen va fi in nord, in Maramures. Securizarea granitei a inceput de mai mult timp. Au fost proiecte, au fost fonduri multe care s-au alocat, rezultatele se vad pana la Sighet si pana spre munti. Ucrainenii s-au pregatit. Au gard de sarma zincata si tot ce trebuie. La noi… Ar trebui si supraveghere video si alte dotari la nivelul anului 2010 si a importantei acestei granite. Faptul ca este munte nu e o scuza, ori vrem Schengen, ori vrem zona libera de contrabanda. Au fost facuti multi pasi spre diminuarea contrabandei, mai ales cu tigari, dar ce nu se poate aduce pe cararile muntilor. Desi se fac capturi impresionante de tigari pe care carausii ucraineni le aduc in zona noastra, pietele din orasele importante ale judetului sunt pline de vanzatori. La colturi de blocuri, in locuri bine cunoscute de clientii tigarilor ucrainene se vand pachete sau cartuse de tigari de contrabanda. Zilnic vezi aceleasi fete, zilnic au tigari, sau alimente, sau bunuri de larg consum. Totul se vinde si se cumpara. Daca exista o asa mare afluenta de marfa, cu toate capturile insemnate ale politistilor de frontiera, inseamna ca pe undeva se scurg aceste marfuri. Priviti din nou harta Romaniei cu punctele de trecere si poate gasim raspunsul. Ne-am intrebat de ce nu au fost transferate dintre punctele de trecere de pe partea de vest, in nord. Instalatii, masini, utilaje si chiar forta umana. Sau de ce nu s-au alocat bani pentru a angaja maramureseni. Probabil s-ar putea creea sute de locuri de munca, de la paza la alte munci complementare. Muntii Maramuresului ar trebui securizati asa cum scrie la carte. La cartea europeana. Un alt element care vine sa intareasca aceasta opinie legata de gaura din securizarea granitei de nord. Localnicii de aici au avut dintotdeauna cai pe care ii foloseau la muncile de pe langa casa si pentru a mai trage cate un lemn din „codrul frate cu romanul”. Acum s-au schimbat lucrurile si pe acest segment de „activitate”. „Mai avem cai, dar trebuie sa ii omoram, ca nu avem cu ce sa ii hranim. Nu mai mergem la padure. Nu se mai renteaza, acum caram tigari, cat s-o mai putea!”, spun cei care au cai. Cu siguranta ca localnici nu sunt traficanti, ei sunt doar mici carausi care aduc tigari cu niste cai ce seamana cu cel din povestile lui Agarbiceanu. La Sighet, de exemplu controalele sunt foarte aspre. La iesirea din oras esti oprit de „n” ori. Devine chiar enervant. Pe cand prin munti…Sa nu uitam ca Satu Mare, Oradea, Timisoara au crescut din granita, din investitiile facute aici si oportunitatile care s-au creat. Acum granita de vest devine libera, inutila, metaforic vorbind. Acum este momentul Maramuresului. De ce nu se aduc investitii serioase, fonduri importante, cateva milioane de euro pentru a securiza dupa modelul Schengen cea mai grea granita a spatiului la care facem referire. Ar fi sansa Maramuresului, a nordului tarii, dar si o cerinta, o provocare pentru guvernanti, pentru cei din administratie. Mai multe beneficii ne-ar aduce o granita exploatata decat una parasita. Borsenii au fost dintotdeauna strajeri la granita Europei. De ce sa nu le dam din nou de lucru. Cu siguranta si mosu’ ar renunta la contrabanda cu calul. L-ar vopsi in verde si ar deveni instant plaies la granita. Restul sunt doar povesti, vanare de vant… Ce este Schengen? La inceputul anilor ’80, a demarat, la nivel european, o discutie in legatura cu importanta termenului libertate de miscare. In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei „Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Niciunul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state. Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen. Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene. Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro