MARAMURESUL SI MAREA UNIRE / Leul de la Sisesti

* Prin cultura, valorile umaniste pe care le-a propagat, lupta neincetata pentru dreptate si adevar, prin inaltul patriotism si spirit de sacrificiu, Vasile Lucaciu este unul dintre reprezentantii de seama ai romanilor si unul dintre reprezentantii de seama ai generatiei unirii. Vasile Lucaciu s-a nascut la 22 ianuarie 1852, in comuna Apa, din judetul Satu Mare, in familia invatatorului Mihai Lucaciu. Sub indrumarea tatalui sau, Vasile Lucaciu va primi primele notiuni de citit si scris. In 1862 este inscris la gimnaziul baimarean, unde urmeaza primele patru clase, pana in anul 1866. In toamna anului 1866 frecventeaza clasa a V-a la Liceul Rutean din Ungvar, iar clasa a VI -a la liceul din Oradea. In 1868 se prezinta la un concurs pentru obtinerea unei burse la Institutul „Sfantul Atanasie” din Roma, unde si reuseste. Revine acasa, in 1870, cu titlul de doctor in teologie si filozofie , avand calificativul „Magna cum laudae”. Intre anii 1871-1874 a frecventat pentru scurt timp si Universitatea din Viena, studiile universitare incheindu-le in anul 1881 la Budapesta. In anul 1874 termina studiile teologice la Gherla si tot in acest an se va casatori cu Paulina Serbac, fiica preotului din Potau. 1878 este anul in care Vasile Lucaciu este numit profesor la liceul regesc din Satu Mare, pentru catedra de religie - limba si literatura romana. In anul 1880, prins in valtoarea evenimentelor politice ale timpului, tine discursuri indreptate impotriva nedreptatilor ce se fac romanilor din Transilvania. La 27 august 1885, in urma persecutiilor, renunta la functia de profesor si ajunge paroh la bisericuta de lemn din Sișesti. La 27 august 1890 are loc inaugurarea bisericii din Sișesti „PRO S. UNIONE OMNIUM ROMANORUM” , in prezenta unui numeros public. Bisericii i s-a mai spus „Manastirea Maicii Domnului”, cu hramul la 15 august a fiecarui an. Cu timpul, aceasta devine o „manastire” la care credinciosii veneau sa se inchine la Sf. Maria , in procesiuni cu preoti si prapori, intr-un pelerinaj plin de piosenie si reculegere crestineasca. De multe ori, intalnirile de aici, in timpul cat parohia a fost administrata de parintele Lucaciu (pana in 1914), depaseau cadrul strict eclesiastic. Vasile Lucaciu s-a afirmat printre cei mai temerari lideri ai luptei de emancipare nationala a romanilor din Transilvania in anii miscarii memorandiste, care s-a desfasurat din 1877 pana in 1895. Burghezia si intelectualitatea romana, organizate in Partidul National Roman in 1881, lezate in drepturile lor economice, politice si sociale iau hotararea intocmirii unui memorand. Textul definitiv al memorandului se stabileste in anul 1890 astfel ca „Memorandul romanilor din Transilvania si Ungaria…” cuprindea o introducere in care se aratau prin argumente de ordin istoric, temeiurile impotrivirii poporului roman fata de anexarea Transilvaniei la Ungaria. In cadrul memorandului sunt analizate pe rand : legea electorala, legea nationalitatilor, legile scolare, municipale, de presa si agrare. Memorandul a fost trimis in 1892 Curtii de la Viena, bucurandu-se de un larg rasunet, atat in Transilvania si Romania, dar si pe plan european. Gruparea „memorandistica” din care a facut parte dr. Vasile Lucaciu a jucat un rol deosebit de important, reprezentand limita superioara pana la care s-a putut ridica o anumita parte a burgheziei si intelectualitatii romane din Transilvania in lupta ei nationala de dupa 1848. In aceasta perioada (1895-1914), Vasile Lucaciu, cand nu era hartuit de procese si avea cateva clipe de liniste, era mereu prezent la sfintiri de biserici , manifestari si intruniri ale tineretului, la adunari culturale organizate de „ASTRA”, la diverse ocazii familiale, alaturi de prieteni si preotii ce-l inconjurau cu increderea si respectul cuvenit. In toamna anului, din cauza noii situatii politice tulburi, declansarea primului razboi mondial, zona Maramuresului intrand in perimetrul operatiunilor de razboi (3 octombrie 1914), multi dintre intelectualii romani s-au refugiat in Romania, inclusiv Vasile Lucaciu. In perioada urmatoare se implica in propaganda pentru intrarea Romaniei in razboi, chemand pe toti ardelenii sa ia parte la „cucerirea pamantului in care ne-am lasat si in care odihnesc strabunii nostri”. La 1 decembrie 1918 are loc, la Alba Iulia, Marea Adunare Nationala. Afland stirea, Vasile Lucaciu a afirmat:„Sa ne grabim sa ne intoarcem si noi in Patrie, pentru ca sa putem lua parte la bucuria generala, dar mai cu seama ca ne asteapta noi indatoriri…". In 1919 se reintoarce in tara si este ales deputat, in cadrul cercului electoral Baia Mare. In 28 noiembrie 1922, la varsta de 70 de ani, dr. Vasile Lucaciu moare si e inmormantat in Sișesti, in ziua de 1 decembrie, dupa 4 ani de la unirea Transilvaniei cu Romania.