MARAMURESUL SI MAREA UNIRE / Consiliul National Roman din Maramures

* Dupa „marea adunare de la Sighet”, din 22 noiembrie, in care maramuresenii si-au ales reprezentantii la marea adunare de la Alba Iulia, au urmat deplasarea, discursurile si hotararile istorice din sfanta zi de 1 Decembrie 1918. Cu opt zile inainte de 1 Decembrie 1918, are loc, la Sighetu Marmatiei o mare adunare nationala. „A fost ziua cea mai frumoasa, cea mai aleasa a Maramuresului romanesc”, asa cum arata ziarul „Sfatul”, organul Consiliului National roman din Maramures: „s-au adunat romani din toate satele comitatului, ca la un semn, cu steaguri, cu cocarde in tricolor romanesc. Eram adunati 5-6.000 de oameni, fiestecare cu dor sfant in inima. Cu dorul arzator de a arata lumii intregi ca neamul romanesc din Maramures stie sa-si croiasca viitorul, stie sa-si aleaga oamenii si, mai ales, vrea sa dovedeasca ca sta ca o stanca pe langa Marele Sfat National Romanesc. Buna oranduire ce o am tinut cu totii a fost ca in poveste. Chiar si strainii au recunoscut ca ne-am purtat cu toata cinstea. Insufletirea a fost la culme. Cuvintele ce s-au spus toate erau rupte din inima noastra”. In cadrul acestei manifestari inaltatoare a fost ales comitetul Sfatului National Roman, in frunte cu Vasile Chindris. Acelasi ziar arata ca: „si cand parintele din Sapanta, Balea, l-a jurat pe presedintele sfatului comitatens, dr. Vasile Chindris, sub steagul si pe steagul romanesc, bucuria ne-a fost fara margini. Lacrimi in ochi si bucurie pe fetele tuturora vestea ca se implineste visul neimplinit al mos-stramosilor nostri”. Odata constituit, Consiliul National Roman din Maramures, a desfasurat o vasta activitate organizatorica, sprijinind prin toate fortele alcatuirea consiliilor comunale si garzi nationale romane in intreg judetul. In cartea „Maramuresul si Unirea”, editata de Muzeul Judetean in 1968, se arata ca: „In circulara Consiliului national judetean redactata pe baza directivelor primite din partea C.N.R.C, privind infiintarea in fiecare comuna a consiliilor comunale si a garzilor nationale, se precizeaza, in cele mai mici amanunte, formele de organizare, precum si atributiile noilor organe populare. Articolul 1 prevede instituirea, in fiecare comuna, de consilii nationale romane din atatia membri cat cer imprejurimile. Consiliul isi alege biroul format dintr-un presedinte, unul sau doi vicepresedinti si unul sau doi secretari. Consiliul comunal, in frunte cu biroul sau, va avea de indeplinit toate indrumarile primite de la Consiliul National roman judetean si Consiliul National Roman Central si sa rezolve toate sarcinile social-politice si economice care cad in sfera sa de actiune. Consiliul comunal – se spune in circulara – avea datoria sa mentina ordinea obsteasca in comuna, sa vegheze asupra securitatii persoanei, fara deosebire de neam si confesiune”. Pentru a evita abuzurile sau actiunile anarhice, circulara prevedea ca: „nimeni sa nu se faca judecator in cauza sa, ci orice nedreptate a ajuns din trecut, ori va intampina in viitor, sa se adreseze pentru recuperarea dreptului violat biroului consiliului comunal sau judetean”. Iar Garda Nationala avea datoria de a interveni: „de cate ori ordinea obsteasca, siguranta personala sunt amenintate si sa sprijine populatia romaneasca pentru realizarea unirii - visul sau de veacuri”. Tot in 22 noiembrie a avut loc o adunare si in Baia Mare. In aceeasi carte aparuta in 1968 se arata ca: „populatia romaneasca a orasului, mineri, intelectuali si tarani din satele invecinate, si-au dat adeziunea unanima si deplina la masurile preconizate de C.N.R.C., care exprimau vointa nestramutata a intregului popor roman. Presedinte al Consiliului National roman local din Baia Mare a fost ales avocatul Ioan Savaniu, iar ca vicepresedinti: dr. Teofil Dragos si protopopul Alexandru Breban. Cu aceasta ocazie a fost constituita si garda nationala a carei comandant a fost numit locotenentul in rezerva dr. Aurel Nistor”. La Viseu de Jos s-au constituit consiliul national comunal si garda nationala in aceeasi perioada, cu prilejul unei mari adunari populare care a avut loc in localul scolii din comuna. Cu aceeasi hotarare s-au intrunit si romanii din vechiul comitat al Chioarului, cu sediul la Somcuta Mare. La adunarea din Somcuta au participat si multi tarani si intelectuali din satele apropiate: Buciumi, Valeni, Valea Chioarului, Buteasa. Clocotul Unirii s-a resimtit si in zona Targu Lapus. In apelul adresat intelectualilor se arata ca: „Sfatul organizat al neamului romanesc va cheama imperios la o consfatuire, pe ziua de 3 noiembrie 1918, la care sa se aleaga consiliul national roman, acuma cand zbuciumul vremurilor ne-a adus suflul cald al libertatii intregului neam romanesc”. Din consiliul national ales la aceasta consfatuire au facut parte Gavril Buzura, protopopul Ioan Olteanu, George Petrovan, directorul bancii Lapusana, Clement Petrovan, dr. Ioan P. Olteanu, dr. Iuliu Meca, precum si un numar de 6 tarani. In localitatile cu populatie mixta, ca Baia Sprie, Sighet, Targu Lapus, Baia Mare, Seini, au luat fiinta si consilii nationale maghiare. Relatia cu celelalte neamuri Manifestul Consiliului National Roman din 18 noiembrie 1918, elaborat pe baza unor principii democratice si umanitare, precizeaza pana in cele mai mici amanunte continutul relatiilor dintre natiunea romana si nationalitatilor conlocuitoare. De la inceput se precizeaza ca: „natiunea romana din Ungaria si Transilvania nu doreste sa stapaneasca asupra altor neamuri”. Din textul convocarii Adunarii Nationale de la Alba Iulia, publicat la 7/20 noiembrie 1918, rezulta chemarea inflacarata adresata poporului de Consiliul National Roman Central: „Istoria ne cheama la fapte. Mersul irezistibil al civilizatiei omenesti a scos si neamul nostru romanesc din intunericul robiei la lumina constiintei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte si vrem sa traim alaturi de celelalte natiuni ale lumii, liberi si independenti. In scopul desavarsirii unitatii nationale a poporului roman, se convoaca Adunarea Nationala a natiunilor romane din Ungaria si Transilvania la Alba Iulia, cetate istorica a neamului nostru, pe ziua de 1 Decembrie 1918”.