MARAMURESUL SI MAREA UNIRE / „Noi alergam cu totii, la tine Alba Iulie, sa rupem lanturile ru

* Spre sfarsitul lunii noiembrie, delegatii din tot Maramuresul s-au indreptat, pe jos, cu caruta ori cu trenul spre Alba Iulia, ca odinioara spre Campia Libertatii de la Blaj. Delegatiile maramuresene de pe Valea Izei si a Viseului, impreuna cu cei din Sighet, au plecat spre Baia Mare inca din 28 noiembrie, traversand Muntii Gutai. Vestea plecarii si entuziasmul lor i-au determinat si pe satenii din Berbesti, Giulesti, Vad si Oncesti sa-si pregateasca in graba carutele si sa-i insoteasca in drumul lor spre Baia Mare. Marturiile vremii arata ca, dupa atatea secole de asteptare, delegatii romanilor au reusit sa destepteze pana si muntii si apele, care sa cante, alaturi de ei: „Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarta,/La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani”. In cartea „Maramuresul si Unirea” se arata ca: „Prin toate satele prin care treceau, delegatii au fost primiti cu multa insufletire de populatie, cu urale si strigate de bucurie: „Traiasca Romania/Vrem unire cu tara!”. In Baia Sprie, convoiul de carute, peste 200 la numar a fost asteptat de intreaga populatie a orasului, care, in frunte cu protopopul, a tinut sa intampine maramuresenii. Si, in acest scurt popas, multimea a inceput sa murmure: „Hai sa dam mana cu mana/Cei cu inima romana,/Sa-nvartim hora fratiei/Pe pamantul Romaniei”. In Baia Mare, delegatia a fost intampinata pe piata din centrul orasului, de Consiliul national roman, in frunte cu dr. Teofil Dragos, si de celelalte delegatii sosite din sudul judetului. In acea zi, practic, Baia Mare a reunit delegatiile si aspiratiile romanilor din zona Izei, Marei, Viseu, Lapus, Somes si Tisa. A doua zi, trenul purta spre Alba Iulia inimile insufletite ale atator soli ai poporului roman, hotarati sa realizeze in fapt visul stramosilor. Intr-un articol al ziarului Sfatul, se descrie plecarea delegatilor romani: „Alba Iulia! Oras sfant al Romanilor” Cate suveniruri glorioase si dureroase se renasc in sufletele noastre la amenințarea acestui nume vrajitor: Gloria legionarilor lui Traian, a dorobantilor lui Mihai Viteazu, suferintele martirilor nostri nationali Horea, Closca si Crisan, protestele noastre nenumarate in contra volniciei si asupririi milenare, toate le-ai vazut in Alba Iulie! (...) La apelul Consiliului National Roman Central, ca tot cercul electoral unde locuiesc romani sa reprezenteze la Adunarea Nationala din Alba Iulia, prevazuti cu credentionalele cercului Sighet si ale Reuniunei Invatatoresti, si Florentin Bilty-Dancus, cu credintionasul corpului ofiteresc roman maramuresean, au plecat din Sighet, 7 insi, in frunte cu dr. Vasile Kindris – presedintele Sfatului nostru comoitatens. Veseli, enervati de nerabdare - nu cumva sa ne intarziem de la Adunare – am plecat joi, in 28 noiembrie, la 8 oara dimineata. In Berbesti ne-o asteptat dl. Student, in drept Ilie Lazar, ca sa ne avizeze ca berbestenii au plecat deja. In Giulesti, odata observam o grupa mare de romani, imbracati toti sarbatoreste. Cand sosim la ei, ne fac ovatii, o suprindere placuta pregatita de bravul student I.Lazar si de parintele I. Ardelean din Valeni. Bravii giulesteni ne-au asteptat cu 10 care, ca sa ne duca in cinste pana la Cracesti, iar doamna vaduva Lazar ne-a asteptat cu un dejun bogat – pentru care – mare multamita!Cantand am plecat pe 3 mai departe. Pe toate satele pe unde treceam, Romanii ne faceau ovatii insufletite. Ajungand in Cracesti, am pranzit in carciuma unui jidan-roman. Neasteptandu-ne carele, ca sa ne treaca peste Gutai am fost nevoiti sa ne rugam de badea Ion si Parja din Giulesti – cari ne-a si adus si pana aici-sa ne treaca si peste deal si ei ne-au si trecut cu cea mai mare placere, pentru ce suntem recunoscatori. Inveseliti de glumele lui badea Ion din Giulesti – abia observaseram ca suntem deja la poalele Gutaiului, unde ne-am dat din car ca sa-i crutam martina lui badea Ion contra protestarilor lui. Adevarul a fost ca noi am preferat a face pe jos calea cea mai scurta prin romanticile paduri ale Gutinului, decat lungile serpentine cu carul. Abia observam si suntem deja la fantana lui Pintea, unde observam un car bolborasind in amurgul serii: doctorul G. Barlea cu taica-sau, dl. Protopop si cu parintele Fuciec si cativa tarani de pe diferite sate. La crucea de pe varf, i-am ajuns, si pana ne-au sosit carele, ne-am incalzit din plosca domnului protopop. Sositi la 4 ore, am plecat in jos prin codri Gutinului spre Baia Sprie. Cand suntem in vale, la casa padurariului, ce suprindere placuta, ne iese inainte o grupa de domnisoare si domni cu steaguri romanesti, facandu-ne ovatii insufletite- sunt baisprienii: Domnisoarele Anca, fratii Lupan, fratii Nistor si mai multi domni. Grupa noastra creste cu tot pasul. Steagurile falfaiesc, carele parca zboara, iar batranul Gutai rasuna de „Desteapta-te romane/Din somnul cel de moarte/la care te-adancira barbarii de tirani/Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarta,/La care sa se inchine si cruzii tai dusmani”. In Baia Sprie, inaintea „Coroanei”, ne asteapta deja tot orasul, in frunte cu Dl. Protopop din localitate, totodata presedintele Sfatului National local. La mesele Coroanei suntem ospetii lor bine vazuti, le multumim din inima pentru calduroasa primire! Suntem deja o grupa mare! Mai incolo, la Baia Mare, Badea Ion nu ne lasa din „Sa horiti mai una”. In Baia Mare, mai tare cantam: „Hai sa dam mana cu mana/Cei cu inima romana,/Sa-nvartim hora fratiei/Pe pamantul Romaniei!” si „Iarba rea din holda piara!/Piara dusmania-n tara”.