Maramureşul, lovit de secetă ca în 1946

Producţie de grâu cu 50% mai scăzută, o piaţă alimentară şi agricolă instabilă şi o secetă asemănată de bătrâni cu cea din 1946. Pe scurt, coordonatele unui dezastru natural, din cauza căruia experţii avertizează: „vom muri de foame”.

Maramureşul se transformă într-un imens deşert. Seceta din acest an a „lovit” şi judeţul nostru, iar urmările pot fi catastrofale.

Făcându-şi cruce şi invocând rugăciunile pentru ploaie, bătrânii îşi amintesc de foametea din 1946-1947, în care, la fel ca şi acum, catastrofa naturală s-a suprapus peste cea politică. Foametea de atunci a lovit dur ţara noastră, lăsând cratere adânci în conştiinţa oamenilor. La fel ca şi cele care, din cauza lipsei ploii, brăzdează azi grânele judeţului. Bătrânii şi specialiştii, deopotrivă, se tem că la toamnă vom muri, la propriu, de foame. Cele aproximativ 3000 de hectare cultivate cu grâu în judeţul nostru au o productivitate redusă la jumătate faţă de anii trecuţi. Creşterea preţului la motorină şi seceta sunt fatale pentru cei care au decis să investească în agricultură şi care acum îşi cuantifică paguba. Iar din toamnă vor afecta buzunarele tuturor. Specialiştii avertizează să ne aşteptăm la scumpiri în lanţ, pe toată linia. Dan Adrian Pop, reprezentant Andana Pan, spune că: „în ultimele 2 săptămâni preţul grâului s-a modificat de la o zi la alta. Preţul făinii a crescut cu 50%, iar dacă lucrurile rămân aşa, şi panificaţia va fi forţată să crească preţurile. Pentru consumatori, considerăm o soluţie reducerea cantităţii de pâine consumate, dar alegerea produselor superioare din punct de vedere calitativ. Referitor la agricultori, chiar dacă nu avem certitudinea că mişcările din prezent sunt reale sau doar speculaţii, ţări precum SUA, Ucraina, Argentina au anunţat creşteri ale producţiei de grâu şi sperăm că la nivel internaţional să se găsească soluţii pentru a păstra preţul făinii la un nivel care să nu afecteze mai apoi populaţia în întregime. Dacă măsura guvernului de a reduce TVA-ul la alimentele de bază n-ar fi amânată până în ianuarie, lucrurile s-ar putea rezolva mai rapid, atât statul, cât şi consumatorii ar avea de câştigat”.

Pompierii maramureşeni au fost chemaţi să transporte apă, iar unele localităţi au restricţii. Mai mult, recent, prefectura a primit dispoziţii de la Bucureşti să ia măsuri.

Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Sorin Rednic, a spus: „Măsurile s-au impus datorită temperaturilor ridicate din ultima perioadă, situaţie suprapusă cu lipsa precipitaţiilor, care a condus la instalarea fenomenului de secetă, inclusiv pe păşuni sau în gospodăriile populaţiei. În majoritatea cazurilor, animalele aflate pe aceste păşuni suferă din cauza caniculei şi din lipsa apei. De asemenea, seceta a contribuit la imposibilitatea asigurării cantităţii necesare de masă verde pentru raţia zilnică. În acest context, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor a solicitat luarea în regim de urgenţă a măsurilor necesare pentru asigurarea necesarului de apă pe păşuni, la nivelul comunităţilor locale, în scopul minimalizării efectelor negative ale secetei şi evitarea pierderilor în sectorul zootehnic. Instituţiile abilitate vor întreprinde demersurile legale”. Vom reveni.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a luat măsuri pe termen scurt şi lung care vizează: aplicarea unui tarif monom diferenţiat la staţiile de pompare, prin scăderea cu 20% a tarifului pe 1000 mc apă pentru organizaţiile şi federaţiile de organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii; plata în avans de către A.P.I.A., începând cu data de 16 octombrie, a unui cuantum de 55 euro/ha, aproximativ jumătate din sprijinul european pe suprafaţă aferent plăţilor pentru anul 2012 şi pentru care ţara noastră a primit acceptul Comisiei Europene; A.P.I.A. poate elibera fermierilor adeverinţe în baza cărora pot contracta credite pentru sumele aferente anului 2012, creditele putând fi utilizate pentru campania de însămânţări din acest an, fiind încheiate convenţii cu mai multe societăţi bancare.