Maramuresul la Bruxelles

Incepand cu anul 2007, Consiliul Judetean Maramures l-a trimis ca reprezentant al judetului pe Remus Burdea la Biroul de reprezentare gazduit de Reprezentanta Uniunii Consiliilor Judetene din Romania de la Bruxelles. In iunie 2005, Consiliul Judetean Maramures a deschis un birou de reprezentare la Bruxelles, fiind primul judet din Romania ce a intrprins un astfel de demers. El a avut ca scop colaborarea si facilitarea schimbului de experienta cu alte regiuni europene, actiuni de lobby pe langa organizatii, institutii si alte entitati din Bruxelles si Europa precum si transmiterea in regim continuu a propunerilor de finantare venite pe diferite canale pentru autoritatile publice din Maramures si ONG-uri locale. Incepand cu anul 2007, Remus Burdea este delegat la Biroul de reprezentare gazduit de Reprezentanta Uniunii Consiliilor Judetene din Romania de la Bruxelles. Activitatea in cadrul acestui birou consta in participarea la diverse seminarii si conferinte internationale, vizite de lucru la institutii europene, intalniri cu reprezentanti ai altor birouri de reprezentare regionala din Bruxelles in scopul identificarii unor parteneri pentru dezvoltarea de proiecte care sa duca la atragerea de fonduri europene in judetul Maramures; participarea la activitatile desfasurate in cadrul grupurilor de lucru, transmiterea in teritoriu a materialelor de informare si oportunitatilor de finantare. Fisa de prezentare a judetului Maramures a fost introdusa in bazele de date ale reprezentantelor regiunilor europene, cu scopul de a fi contactati si solicitati in parteneriatele ce se realizeaza pentru accesarea anumitor fonduri europene in cadrul programelor care necesita prezenta in proiect a mai multor regiuni din diferite tari ale Uniunii Europene. Realizarea de contacte pentru viitoare potentiale parteneriate in diverse proiecte europene si multidutinea informatiilor oferite de Biroul de reprezentare, constituie elemente valoroase in activitatea reprezentantului Consiliului Judetean, indispensabile in activitatea profesionala a acestuia, in calitatea lui de actor principal in materie de lobby pentru promovarea judetului si a politicilor locale de dezvoltare regionala. Situarea Biroului in cartierul european al Bruxelles-ului, in apropiere de cele mai importante institutii cum ar fi Comisia Europeana, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, majoritatea reprezentantelor regionale (in numar de peste 300), ofera facilitatea de relationare si reactie rapida, de a fi, cum se spune, „in mijlocul evenimentelor”. Politica de coeziune a constituit, inca de la crearea sa, o poarta decisiva de intrare a teritoriilor in Europa, permitand colectivitatilor teritoriale punerea in aplicare a proiectelor de cooperare ce contribuie astazi la proiectul de integrare a teritorilor non-state in Uniune, respectand, dar si imbunatatind cadrul stabilit de catre fiecare stat membru. Termenul de “regiune” a fost definit in mod diferit la nivel european, insa la nivelul Comisiei, regiunea reprezinta esalonul administrativ imediat inferior statului. Conform Nomenclatorului Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS) ce identifica unitatile administrativ teritoriale in functie de dimensiunea teritoriului, in cazul concret al Romaniei exista nivelul localitatii, nivelul judetean si nivelul regional. Adunarea Regiunilor Europei (ARE) a definit regiunile ca fiind „entitati politice de nivel inferior statului, care dispun de anumite competente exercitate de un guvern, care, la randul lui, este responsabil in fata unei adunari alese in mod democratic”. In prezent, Romania a definit 8 regiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea fiind reprezentata de o Agentie pentru Dezvoltare Regionala. Regiunile de dezvoltare reprezinta atat o zona care cuprinde teritoriile mai multor judete, constituite in baza unor conventii incheiate intre reprezentantii consiliilor judetene, cat si cadrul de elaborare, implementare si evaluare a politicilor de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile EUROSTAT, pentru nivelul de clasificare teritoriala NUTS 2. Aceste regiuni de dezvoltare nu au insa personalitate juridica, deci nici putere de decizie. Aceasta organizare teritoriala (41 de judete - nivel NUTS 3 si 8 regiuni de dezvoltare) va dainui cu siguranta cel putin pana in 2013, in baza Tratatutului de aderare. Dar, ce urmeaza? In ceea ce priveste viitoarea impartire teritoriala a Romaniei, aceasta poate fi privita ca o provocare pentru toti factorii de decizie din tara noastra, cu atat mai mult cu cat, pe de o parte, regionalizarea este un proces firesc in evolutia tarilor membre UE, iar pe da alta parte, rolul celorlalte entitati subsidiare (a judetelor, in cazul Romaniei) in conturarea politicilor de dezvoltare nu este deloc de neglijat, cu atat mai mult cu cat constructia europeana trebuie sa faca tot mai mult loc colectivitatilor teritoriale care actioneaza mult mai aproape de cetateni, intr-o logica de subsidiaritate. Gavril Ardusatan