Maramureşul, campion la contrabandă

Mircea CRIŞAN
Ioana LUCĂCEL

Avem cele mai scumpe ţigări din regiune şi cea mai mare contrabandă. Un raport direct proporţional care cla­sează România într-un top negativ al Uniunii Europene. Potrivit estimărilor vehiculate de specialişti, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro în ultimii zece ani după ce sute de milioa­ne de țigarete de contrabandă au intrat ilegal în țară.
Guvernele care s-au perindat la conducere în ultimul deceniu au avut abordări diferite, dar rezultatul a fost acelaşi. Iar Maramureşul conduce în acest top, de­ta­şat. Ştirile cu capturile impresionante de ţigări au devenit o bagatelă.
Potrivit unei statistici oficiale furnizate de Ministerul Afacerilor de Interne de­putatului de Maramureş Vlad Duruş, anul trecut, în Maramureş au fost des­co­perite 407 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, iar în primul trimestru al acestui an, 86. Comparativ, în Suceava anul trecut au fost descoperite 267 de cazuri, iar în Satu Mare 24, iar în primul trimestru al acestui an 55, respectiv 4.

Şi în privinţa cantităţii de ţigări de contrabandă descoperite suntem campioni. Anul trecut, în primul trimestru al anului au fost descoperite 279.441 de pachete iar în primul trimestru al acestui an 286.828 de pachete. În Suceava, cantitatea de ţigări de contrabandă descoperită în primul trimestru al anului trecut este de două ori mai mică, la fel şi în primul trimestru al acestui an. Iar în Satu Mare, în prima parte a anului 2016 au fost descoperite doar 3498 de pachete, iar anul acesta 354.

Totuşi, în privinţa numărului de infrac­ţiuni de contrabandă, nu mai stăm în fruntea clasamentului. Primul loc în acest top negativ îl ocupă Constanţa, cu 302 cazuri, urmat de Iaşi – 197 de ca­zuri, Suceava – 175 de cazuri, Botoşani - 163 de cazuri, Galaţi – 162 de cazuri şi Maramureş - 155. La coada clasamentului se află Tulcea, cu 13 cazuri.

Statisticile arată, însă, că fenomenul contrabandei din Maramureş este în creştere. În primul trimestru a anului trecut au fost constatate 37 de infrac­ţiuni, anul acesta 46, anul trecut cantitatea de ţigări ridicată în vederea con­fiscării era de 1169 milioane de pachete faţă de 1207 milioane anul acesta. A crescut şi valoarea bunurilor confiscate sau indisponibilizate dar şi numărul sancţiunilor şi contravenţiilor amplicate şi valoarea acestora.

Cum s-a ajuns aici? Răspunsul e sec: pas cu pas. Imediat după 1990, contrabanda înfloreşte într-o Românie cu vid legislativ. În august 1990, Parlamentul adoptă Legea 12, primul act normativ care îşi propunea să protejeze populaţia împotriva activităţilor comerţului ilicit. Se interzicea vânzarea ambulantă a mărfurilor, iar falsificarea produselor, inclusiv a tutunului, era pedepsită cu 3 ani de închisoare. Pentru a opri ca­mioanele cu ţigări de contrabandă care intrau unul după altul în ţară, Execu­tivul emite o Hotărâre de Guvern prin care reglementează regimul vamal pentru persoanele fizice: fiecare român primeşte dreptul de a aduce în Româ­nia, fără taxe vamale, câte 200 de ţigarete. Asta însemna 10 pachete. Dar situaţia e departe de a se rezolva. Nici primul Cod Vamal apărut în 1997 nu rezolvă problemele.
Mai târziu, contrabanda cu ţigări afecta şi imaginea României, într-o perioadă în care România dorea să fie acceptată în NATO. Oficialii alianţei nord-atlantice căutau garanţii că viitorul membru este un stat stabil, atât militar, cât şi economic, iar pentru România exis­tau dovezi ale legăturii dintre traficanţii de ţigarete şi cei de arme.

La summitul de la Madrid, din 8 iulie 1997, România NU este invitată să adere la NATO. A fost un semnal că mo­dernizarea României trebuie să continue. La Bucureşti, lupta împotriva contrabandei cu ţigări devine o prioritate. Între timp, şi contrabandiştii se perfecţionează. Rapoartele oficiale, multe dintre ele comandante de produ­cătorii de ţigări din România, arată că indiferent de măsurile luate de stat, nivelul contrabandei cu ţigări rămâne ridicat şi pune România într-un top ne­gativ al Uniunii Europene.
Calculele făcute de autorităţi arată că pentru fiecare punct procentul repre­zen­tat de contrabandă, la bugetul public nu ajung între 35 şi 40 de milioa­ne de euro.

Zonele cele mai vulnerabile rămân cele de la frontiera de nord, cu Ucrai­na şi la frontiera de est, cu Repu­blica Mol­dova. O analiză făcută recent arată că anul trecut cele mai multe
ţigări de con­trabandă au intrat din Republica Mol­dova, peste 19 procente. Alte 17 procente, adică 750 de milioane de ţiga­rete, au intrat ilegal din Ucraina. Specialiştii spun că fenomenul nu poate fi controlat în totalitate.

În România, 52% din piaţa ilegală de ţigarete este reprezentată de produsele din tutun făcute în fabrici aflate în afara Uniunii Europene. Produc brand-uri necunoscute, iar preţul unui pachet este mult sub cel al produselor vândute legal. Potrivit unui studiu KPMG, Be­larus este ţara de unde pleacă cele mai multe ţigări de acest fel.

Primele estimări oficiale ale pierderii statului încep în 2006, când ţigările de contrabandă ar fi reprezentat 14% din piaţă. Între 2007 şi 2010, contrabanda cu ţigarete explodează. În 2007, pier­derea statului era de 481 de milioane de euro, în 2008 ajunge la 760 de milioa­ne, în 2009 la 880, iar în 2010, ajunge la aproape un miliard de euro.
 

În 2015, în Uniunea Europeană au fost consumate peste 5 miliarde de ţigări din Belarus. Cele mai importante pieţe de desfacere au fost în Rusia, Ucraina şi Republica Moldova.

Pedepsele   

Potrivit Codului Vamal, în România contrabanda se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Traficanții citesc bine legea și încearcă să găsească portițe pentru a scăpa de răspunderea penală.
Regulamentul de aplicare al Codului Vamal spune că dacă valoarea țigărilor introduse ilegal în țară este mai mică de 20.000 de lei, atunci fapta este sancționată doar cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.