Maramuresul are parte de o continuare de succes a romanului 'Mizerabilii'

Slaba implicare a Prefecturii si Consiliului Judetean in actiunea de ajutorare a sinistratilor din vestul tarii situeaza Maramuresul pe o pozitie rusinoasa fata de alte judete vecine, care au organizat inclusiv colectari de bani in cadrul directiilor descentralizate. In Maramures, strategia ajutorarii sinistratilor a fost aruncata pe umerii Crucii Rosii si a cetatenilor. Potopul din vestul tarii a generat in Maramures un alt „potop”. De indolenta. Desi judetul nostru a fost lovit de mai multe ori de furia apelor, adica stim ce inseamna sa-ti pierzi agoniseala de-o viata, autoritatile maramuresene par sa nu fie miscate de drama sinistratilor banateni. Asa arata “inventarul” ajutoarelor adunate pana acum. Daca prefectii judetelor invecinate trimisera inca din Saptamana Mare transporturi cu ajutoare, primele donatii din Maramures au plecat abia saptamana trecuta. Miercuri, intr-o conferinta de presa, prefectul Bondi Gyongyike raporta rezultatele campaniei: 1.000 de bucati de tigla, geamuri si usi, 200 de perechi de pantaloni, 1.000 de euro si 300 de pachete de alimente (cifre rusinoase, comparativ cu donatiile judetelor mult mai sarace - ex. Salaj sau Botosani). Autoritatile noastre n-au fost capabile sa amenajeze nici macar spatii pentru depozitarea donatiilor sau sa mobilizeze firmele din judet. De exemplu, inainte de Sarbatori, la sediul Crucii Rosii au fost persoane care au vrut sa faca donatii, dar sediul era inchis! Inundati de indolenta Daca cele mai multe dintre judetele invecinate au trimis primele transporturi cu ajutoare inainte de Pasti, pana in Vinerea Mare, telefonul filialei maramuresene a Crucii Rosii fusese apelat doar de trei persoane dornice sa-i ajute pe sinistrati. Rezultatele campaniei nu sunt roz nici in prezent. Pana joi, doar 14 persoane au contactat Crucea Rosie pentru a afla cum pot trimite donatii celor care au pierdut totul in urma inundatiilor. In conditiile in care cateva mii de firme din judet au cifre de afaceri impresionante, la sfarsitul saptamanii trecute existau inca probleme legate de transportul si depozitarea ajutoarelor materiale. Dana Pop, director Crucea Rosie, filiala Maramures, lamureste stadiul donatiilor: “unii si-au montat geam termopan si doneaza ce le-a ramas. De la Primariile din Ruscova si Basesti au donat cherestea, alimente. Si ne organizam acuma cu transportul, unul a plecat deja. Am trimis o masina de 20 de tone cu alimente, stranse de la persoane fizice. Noi am facut apel si la firme, de la Confstar, de exemplu, ni s-a spus ca au trimis 2 masini cu imbracaminte noua. Pana acum am avut 14 telefoane, persoane care doneaza materiale de constructii si alimente. Lumea are bunavointa, dar problema este acum cu transportul. Am primit un fax de la o firma de curierat, ei ne ofera transport, dar au masini mici, de o tona. Materialele de constructii sunt grele. E cam greu. De la Crucea Rosie inca nu s-a dus, nici nu avem spatiu de depozitare, sunt doua birouri si doua sali de clasa. De aceea am luat adresele, sa colectam noi ajutoarele de la populatie. Anuntam inainte cu o zi sau cateva ore si le tot luam.” Desi in alte judete lista donatorilor a fost deschisa chiar de reprezentantii Guvernului in teritoriu, la noi, autoritatile judetului s-au multumit sa stea pe margine, mizand doar pe experienta Crucii Rosii si pe solidaritatea oamenilor. “Ne-am gandit sa gasim firme de transport care ar transporta gratis, apoi am aflat de aceasta firma din Timisoara, care vine ori de cate ori ii chemam, dar au masini cu capacitate destul de mica. Vom incerca sa gasim o alta firma care sa sponsorizeze transportul. Noi nu avem bani pentru a suporta transportul. Am trimis adrese catre toate primariile si foarte multi au solicitat adrese ale familiilor de acolo. Am auzit ca sunt familii din Maramures care au dus acolo de sarbatori. Am sunat unitatile mai mari care isi pot permite sa ajute. Am discutat cu vreo 12-13 agenti economici”, a spus prefectul Bondi Gyongyike, mandra ca a “mobilizat” maramuresenii. Vineri, Prefectura a remis un comunicat in care se arata ca la “initiativa prefectului Gyongyike Bondi de solidaritate cu cetatenii grav afectati de inundatii” au fost colectate 20 de tone alimente si materiale de constructii donate de locuitorii din Barsana, 20 de tone de alimente si materiale de constructii donate de locuitorii din Ruscova, doua masini cu haine donate de Confstar, donatii personale de bani (nu se specifica cat), 18,5 milioane de la Parohia Arinis plus geamuri, usi, tigla si mobilier donate de persoane fizice. N-am inteles care e meritul prefectului in solidaritatea aratata de oamenii de suflet. De ce faptul ca niste oameni simpli au ales sa rupa din putinul lor pentru sinistrati se datoreaza mai marilor judetului, din moment ce tot comunitatile locale au cautat si mijloace de transport? E drept, CJ a asigurat banii pentru combustibil. Si probabil cele cateva milioane de lei date pe combustibil inseamna o donatie “generoasa” pentru Marinel “Zgarciomanel”. “Teoria” legata de “meritul” autoritatilor judetene in strangerea de ajutoare e confirmata si de mai marii comunitatilor donatoare. “S-au dat saci cu fasole, cartofi, ce are omul pe acasa. Initiativa a fost a nostra, a Primariei, a Parohiei. Astazi le trimitem cu un camion de la noi si CJ asigura numai motorina”, a spus Petru Cudrici, primarul din Barsana. Oricum, probabil “faptele de arme” ale Prefecturii si CJ ar fi de laudat daca in judetele invecinate nu s-ar fi organizat intalniri cu oamenii de afaceri, colecte etc. Si toate coordonate de Prefectura. Altii pot! Prefecturile judetelor invecinate, mult mai slab dezvoltate economic decat Maramuresul, au reusit sa demareze campanii care ar putea inrosi obrazul celor care ne conduc judetul. Cristina Gheorghiu, purtator de cuvant al Prefecturii Salaj: “am fost primul judet care am descarcat un transport, asta chiar in urma cu doua saptamani. Chiar inainte de Pasti am mai trimis 10.000 de oua, plus alte ajutoare. Ieri dimineata (miercuri, n.red) a mai plecat un transport, de aceasta data a fost si mobila si obiecte de uz casnic. Noi avem deja tratative cu niste societati de mobila, care au promis ca vor trimite cherestea, mobila, materiale de constructii etc. Toate aceste actiuni au fost demarate de institutia prefectului si Fundatia Mihai Viteazu. Incet-incet, au fost contactati si agentii economici, in special cei care puteau trimite materiale de constructii si mobilier etc. Intre timp, am cooptat si Primaria Zalau si Centrul de Voluntariat. Tot in Saptamana Patimilor s-au facut chete la nivelul institutiilor descentralizate si a Prefecturii, fiecare angajat a dat bani. Primaria Zalau a intrat cu noi, au facut si ei o colecta si banii vor fi pusi in cont. Cu transportul nu a fost nici o problema, foarte multe societati s-au oferit sa sponsorizeze ei.” Si Bistrita a devansat Maramuresul. Gheorghe Cojocaru, consilier superior in cadrul Prefecturii Bistrita-Nasaud: “exista trei puncte de colectare. In celelalte localitati se strang ajutoare la nivelul primariilor. La noi, actiunile sunt coordonate de Prefectura. A plecat un transport si se mai pregateste unul de cartofi. Am facut apel catre firme, dar ei si-au indreptat mai mult atentia spre strangere de bani. Prefectura, o mana de oameni (suntem cam 40 de persoane), am strans peste 5 milioane de lei.” In Botosani, lista donatiilor a fost deschisa chiar de presedintele Consiliului Judetean, care a cumparat alimente in valoare de 40 de milioane de lei si a sponsorizat transportul ajutoarelor spre sinistrati. Mai mult, au fost adunate 260 de milioane de lei numai din colecta angajatilor din cadrul Prefecturii si institutiilor descentralizate. Iar autoritatile judetene au contactat primele 50 de firme din judet ca si cifra de afaceri si au trimis 12 tone de porumb de la o primarie din judet, o tona si jumatate de haine, incaltaminte si paturi. Iar donatiile se strang in continuare in niste corturi amplasate in spatele Palatului Administrativ. Din Suceava, in 28 aprilie, au plecat spre sinistrati: 17 tone de cartofi, 30 de baxuri de ulei, 2,5 tone apa minerala, 2,5 tone lapte pasteurizat, 1,5 tone produse textile si alte alimente. Iar saptamana trecuta a mai plecat un tir cu 16 tone de cartofi si 4 tone de porumb si s-au mai strans cateva zeci de tone de cartofi, faina si cherestea. Primari si primari In Maramures, insa, primarii care au receptat rapid apelul umanitar au fost nevoiti sa se ocupe tot ei si de transportul ajutoarelor sau sa scoata bani din bugetul local pentru a cumpara combustibil. Simion Roman, primarul din Ruscova, a declarat ca a expediat deja un tir cu cherestea: „sambata a plecat de aici si a ajuns deja in Gataia. Mai am un tir si e pregatit. Am vorbit cu un patron din Bistrita si ne-a ajutat. Si noi am avut inundatii si ne-au sarit in ajutor. Era un tir de vreo 35 de tone. Daca nu ne da transport de la Crucea Rosie, o sa sun iar la Bistrita. Noi am dat bani numai pentru motorina, 5 milioane de lei.” Altii par sa se mobilizeze abia acum. Insa in mare parte, oamenii demareaza actiuni pe cont propriu. Ioana Trifoi, primarul din Botiza: “am vrea sa luam constructia a doua case, sa le refacem din temelii. Vrem sa facem in continuare colecta si sa vedem ce putem face. Cred ca la Parohie s-au strans vreo 45 de milioane.” Batalie pentru Primarii Am vorbit si Marinel Kovacs, presedintele Consiliului Judetean, si am fost dezamagiti de prestatia acestuia. La initiativa CJ (!?) cu o zi sau doua, inainte de Sarbatorile de Pasti, a fost dat un comunicat in presa locala cu doua conturi in care se puteau dona bani. Kovacs a spus ca dupa Sarbatori a solicitat angajatilor institutiei sa doneze bani: „din cei 100 si ceva de angajati, s-au inscris pe lista vreo 80, cu diverse sume de bani.” Laudabil, dar gestul trebuia facut mai demult si in regim de urgenta. Sinistratii au nevoie de ajutor acum, nu la „calendele grecesti”. Kovacs a spus ca a trimis o adresa Primariilor sa ia legatura direct cu localitatile sinistrate. Acelasi lucru l-a afirmat si prefectul Bondi. Practic, cei doi „administratori” ai judetului s-au calcat pe picioare. Sau e lipsa de comunicare? Probabil daca sprijinul acordat de Prefectura si CJ nu era doar pe hartie, lista donatiilor era ceva mai lunga. Datoria de a spala obrazul judetului nu intra doar in sarcina maramureseanului de rand. Si daca oamenii cu venituri modeste au de unde sa dea si altora, functionarii publici sau patronii care incaseaza salarii cu sapte zerouri ar putea ajuta cu siguranta sinistratii. Poate asa ar dormi mai linistiti in vilele termopanate, in timp ce copiii din Timis dardaie de frig in corturi. Nu de alta, dar furia apelor poate lovi si Maramuresul. Si atunci… Ioana LUCACEL, Nicolae TEREMTUS